Judecătorul Lucian Buta, de la Judecătoria Cluj Napoca, care i-a achitat la începutul lunii februarie pe Marian Oprișan, președintele Consiliului Județean Vrancea, și pe Mircea Diaconu (decedat), Ion Costeanu, Valeriu Iacob, Valeria Teodorescu și Liviu Lucian Rusu, și-a motivat sentința, la finele săptămânii trecute. În motivare, magistratul arată că experții și-au depășit competențele, rapoartele lor eronate fiind preluate de procurori, care și-au depășit și ei atribuțiile legale.
În motivarea soluției de achitare, magistratul Buta arată că acuzarea, în speță procurorii, s-au bazat pe cele două rapoarte de constatare tehnico-științifică financiară, pe raportul de control al Camerei de Conturi Vrancea, pe interpretări juridice eronate și pe declarațiile unor martori. Magistratul arată că rapoartele specialiștilor Laurențiu Hanganu și Dumitru Tătaru vehiculează o mare cantitate de informație incorect ierarhizată din punct de vedere juridic (în funcție de elementele constitutive ale infracțiunilor imputate celor șase inculpați) sau pur și simplu eronată. „Constatările specialiștilor au depășit masiv competențele legale ale acestora și sunt lipsite de semnificația juridică atribuită de procuror”, explică magistratul. Despre Hanganu, magistratul clujean afirmă că este „cu desăvârșire lipsit de studii juridice”. În ceea ce-l privește pe Tătaru, judecătorul constată că „are o anumită specializare în domeniul economic însă nu are niciun fel de studii juridice. Cu toate acestea, în proporție de peste 95%, raportul de constatare se referă la aspecte de natură juridică”.
Judecătorul Buta întreabă retoric în motivare: „Åži cum pot fi acuzați inculpații că au abuzat de funcțiile lor în condițiile în care au pus în aplicare dispoziții imperative adoptate de guvern în executarea legii?”.
Judecătorul consideră că „modul simplist și nediferențiat în care a fost tratată chestiunea prejudiciului în cursul urmăririi se află în legătură cu RAPORTUL DE CONSTATARE TEHNICO-ÅžTIINÅ¢IFICÄ‚ FINANCIARÄ‚ ÎNTOCMIT DE SPECIALISTUL LAURENÅ¢IU HANGANU (…)” Magistratul consideră că subordonarea acestuia procurorilor DNA „creează premisele condiționării funcționarului specialist să emită concluzii în sprijinul acuzării. „
Specialistul, scrie judecătorul Buta în motivare, face trimiteri la situații de fapt fără „să se fi deplasat în teren și fără să fie calificat în domeniul construcțiilor de drumuri și poduri”. „Este de remarcat modul inadecvat, predominant confuz, de expunere a constatărilor și concluziilor. Deși s-au stabilit 20 de obiective raportul cuprinde peste 50 de constatări, paragrafele sunt folosite deficitar, în conținutul raportului sunt dificil de distins constatările de răspunsurile propriu-zise la obiective. Raportul „se completează”, printre altele, cu raportul de control al Camerei de Conturi Vrancea (f. 283 vol. 3 dup) din care se inspiră și pe care se bazează. Acest raport a fost ulterior desființat în mod irevocabil de instanța administrativă (împrejurare esențială care va fi analizată distinct).”, se mai arată în motivarea achitării.
În aceste condiții, precizează judecătorul, „se pune întrebarea dacă posibilitatea stabilirii eventualului prejudiciu este actuală”. „Răspunsul este negativ. Aceasta deoarece stabilirea cantităților de materii prime și materiale puse în operă se putea face doar prin compararea situației scriptice cu situația faptică. Evident că starea drumurilor trebuia constatată la fața locului printr-o expertiză în specialitatea construcții drumuri și poduri și nu în modul precar și neprofesionist cum s-a procedat prin procese-verbale întocmite de polițiști și planșe foto adesea neconcludente. De mare importanță era efectuarea expertizei în construcții într-un interval de timp cât mai apropiat de data executării lucrărilor (anul 2004). Din declarațiile date în cursul judecății de mai mulți martori ai cauzei (…) rezultă că drumurile comunale în speță (cea mai mare parte situate în zone în care se produc alunecări de teren repetate) au fost calamitate de mai multe ori începând din anul 2005, că unele dintre acestea au fost pietruite ulterior în cadrul altor programe sau chiar asfaltate.”, afirmă magistratul.
Judecătorul Lucian Buta consideră, în pofida acuzațiilor procurorilor, că „prin achiziționarea Complexului Căprioara CJ Vrancea a dobândit la un preț avantajos un activ patrimonial care după identificarea surselor de finanțare poate intra în circuitul public. În aceste condiții și susținerile referitoare la utilizarea ineficientă a fondurilor/oportunitatea investiției sunt lipsite de temei.”
Magistratul clujean a mai precizat că „plățile pentru finanțarea Hotelului Rucăr și a Complexului Hanul dintre Vii au fost efectuate în mod legal, cu consecința lipsei pagubei în patrimoniul CJ Vrancea”.
CONCLUZIILE judecătorului
„Acuzarea s-a bazat pe cele două rapoarte de constatare tehnico-științifică, pe raportul de control al Camerei de Conturi Vrancea, pe interpretări juridice eronate și pe declarațiile unor martori. Rapoartele specialiștilor Laurențiu Hanganu și Tătaru Dumitru vehiculează o mare cantitate de informație incorect ierarhizată din punct de vedere juridic (în funcție de elementele constitutive ale infracțiunilor imputate celor șase inculpați) sau pur și simplu eronată. Constatările specialiștilor au depășit masiv competențele legale ale acestora și sunt lipsite de semnificația juridică atribuită de procuror. Interpretările juridice eronate din rechizitoriu sunt preluate din aceste rapoarte, care au fost întocmite de persoane lipsite cu desăvârșire de studii juridice. Raportul de control al Camerei de Conturi Vrancea a fost desființat în mod irevocabil de instanța administrativă. Omisiunile din cursul urmăririi penale constând în neefectuarea unei expertize în specialitatea drumuri și poduri și în neevaluarea efectivă a Complexului Căprioara au condus la imposibilitatea economică a evaluării eventualului prejudiciu. În aceste condiții, față de principiul enunțat de art. 4 al 2 Cpp potrivit căruia „orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului sau inculpatului”, instanța a constatat lipsa pagubei. Aceasta nu poate fi prezumată ori dedusă ci doar constatată obiectiv printr-o expertiză întocmită de experți independenți. De la întocmirea rechizitoriului (05.06.2006) și până la pronunțarea hotărârii nu s-a formulat nicio constituire legală de parte civilă. Niciunul din cei șase inculpați nu a recunoscut săvârșirea faptelor. Declarațiile martorilor cauzei nu sunt în măsură să fundamenteze acuzațiile, iar numeric ponderea mărturiilor este net în favoarea apărării. Inculpatul Oprișan Marian a declarat că dosarul de față constituie o răfuială politică începând chiar de la sesizarea Curții de Conturi, care a fost făcută de adversarii săi politici. A mai arătat inculpatul că fostul președinte Traian Băsescu și-a manifestat interesul politic pentru dosarul de față exprimându-se, în cursul unei declarații de presă din iulie 2005, că „singura stare de urgență a lui Marian Oprișan este la DNA” (f. 73 – 76 vol I dosar instanță). Din înregistrarea existentă pe suportul optic depus de inculpat în vol. VI al dosarului instanței (care poate fi urmărită și la adresa https://www.youtube.com/watch?v=PtDWtvlaTT8) rezultă că afirmația fostului Președinte al României este reală, cu diferența că acesta s-a exprimat „la PNA” și nu „la DNA”. Instanța nu este în măsură să confirme susținerile inculpatului, însă este cert că afirmația menționată nu a fost făcută în exercitarea vreuneia din atribuțiile constituționale ale Președintelui României, mai ales în condițiile în care urmărirea penală împotriva inculpatului Oprișan Marian a fost începută abia ulterior, la data de 5 octombrie 2005. Față de cele considerentele expuse în secțiunile I – IX, instanța va pronunța achitarea inculpaților respectiv încetarea procesului penal, potrivit distincțiilor din precedent. Văzând că inculpații nu au dobândit bani sau bunuri din săvârșirea unor fapte penale, va respinge ca nefondată cererea RMP de confiscare de la inculpați, în temeiul art 112 lit e Cp, a sumei de 15.433.574.508 ROL și a sumei de 41.179.838.066 ROL. În baza art. 404 al 4 lit c Cpp va ridica măsura sechestrului asigurator dispusă asupra bunurilor deținute de inculpații OPRIÅžAN MARIAN, DIACONU MIRCEA, COSTEANU ION, TEODORESCU VALERIA, IACOB VALERIU, RUSU LIVIU”.
„Am crezut mereu în Justiție”
Președintele Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan, a fost achitat pe data de 6 februarie a.c., în procesul de la Judecătoria Cluj Napoca, după aproape 9 ani în care dosarul a fost strămutat la diferite instanțe, la cererea DNA. Același lucru s-a întâmplat și în cazul funcționarilor publici inculpați în dosar. Totodată, judecătorul cauzei a dispus și ridicarea sechestrului asigurator dispus asupra bunurilor deținute de Marian Oprișan, Mircea Diaconu (decedat), Ion Costeanu, fost director la Direcția Tehnică, Valeriu Iacob, fost diriginte de șantier, Valeria Teodorescu, fost director al Direcției Economice și Liviu Lucian Rusu, fost șef al Serviciului Drumuri și Poduri din Direcția Tehnică a Consiliului Județean. „Vreau să mulțumesc bunului Dumnezeu și tuturor magistraților judecători garanți ai statului de drept din această țară. Am crezut mereu în Justiție. Vreau să mulțumesc DNA pentru această imensă lecție de viață, care m-a făcut mai înțelept”, a spus Oprișan după aflarea sentinței, menționând că reacția sa nu este una ironică.
MOTIVAREA o puteți citi AICI.
