andrei.manea

Intrarea în Biserică a Maicii Domnului este cea mai nouă dintre sărbătorile dedicate Sfintei Fecioare. La început, a fost serbarea anuală a sfințirii bisericii "Sfînta Maria cea Nouă", zidită de împăratul Justinian lîngă ruinele templului din Ierusalim, la 21 noiembrie 543 D.Ch. În secolul VIII, Sfinții Gherman I și Tarasie, patriarhi ai Constantinopolului, au ținut cuvîntări la această sărbătoare mare.

La adunarea celor 9 cete, Se-rafimii, Heruvimii, Scaunele, Domniile, Stăpâniile, Începătoriile, Puterile, Arhanghelii și Îngerii, Mihail, preaîncuviința-tul mai-marele peste cetele pu-terilor celor fără de trup, și în Legea Veche și în cea Nouă a arătat ce este harul Evangheliei, și arată multe faceri de bine neamului omenesc. Că de vreme ce pizmașul și luptătorul mântuirii noastre, înălțându-se s-a mândrit împotriva Ziditorului său (...)

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie a trăit pe vremea împăraților Dioclețian și Maximian Galeriu (284-311) și era fiul voievodului cetății Tesalonicului, botezat în taină de părinții săi, de frica cruntelor prigoane împotriva creștinilor. Acesta a învățat toate tainele sfintei credințe, luminîndu-se de cunoștința despre Domnul nostru Iisus Hristos, precum și despre milostenia către săraci, începînd a lucra într-însul darul lui Dumnezeu.

În fiecare an, la 14 Octombrie, Ortodoxia românească prăznuiește pe Sfînta Cuvioasa Parascheva de la Iași, ocrotitoarea Moldovei, alături de Sfîntul Ioan cel Nou de la Suceava. Despre însemnătatea acestei sărbători am vorbit cu Părintele Doctor Croitoru Vasile, preot la Biserica "Cărămidarii de Jos" din București.

"31. Åži precum voiți să vă facă vouă oamenii, faceți-le și voi asemenea; 32. Åži dacă iubiți pe cei ce vă iubesc, ce răsplată puteți avea? Căci și păcătoșii iubesc pe cei ce îi iubesc pe ei. 33. Åži dacă faceți bine celor ce vă fac vouă bine, ce mulțumire puteți avea? Că și păcătoșii același lucru fac. (...)"

Într-o dimineață de vară Mîntuitorul Iisus Hristos se duse lîngă lacul Ghenizaretului, căruia i se mai zicea și Marea Galileii. Acolo a văzut două corăbii din care pescarii coborîsera și tocmai își dregeau mrejele. Toată noaptea se trudiseră, dar nu pescuiseră nimic. Deodată, Mîntuitorul se urcă în corabia lui Simon Petru și-l rugă s-o depărteze puțin de la uscat. Apoi vorbi mulțimilor, după care îi spuse lui Simon să meargă cu corabia mai în larg și să lase mrejele în apă la pescuit. (...)