29 de cupluri își oficializează relațiile în acest week-end în fața ofițerului Stării Civile. Focșănenii și-au găsit sufletul pereche și în alte județe, cum ar fi Botoșani și Hunedoara, dar și în alte țări, respectiv Republica Moldova. Cel mai tânăr cuplu este format dintr-o mireasă de 18 ani, iar mirele are 20 de ani.
La Starea Civilă din Focșani se căsătoresc:
Vodă Petru, 27 ani, Focșani – Sava Ana Georgina, 21 ani, Răscoasa
Manea Cătălin Costinel, 28 ani, Focșani – Hagiu Andreea Mădălina, 26 ani, Garoafa
Taban Viorel Dănuț, 31 ani, Focșani – Argint Gabriela, 29 ani, Vârteșcoiu
Safta Maricel Marius, 29 ani, Spulber – Șchiopu Daniela, 23 ani, Focșani
Tudor Cristi Daniel, 30 ani, Vânători – Savin Cristina Daniela, 27 ani, Focșani
Dumitru Alexandru Ionuț, 24 ani, Focșani – Ghiorghiță Stela Lena, 27 ani, Gologanu
Dobrin Ionuț Alexandru, 28 ani, Obrejița – Peneș Cristea Elena Cristina, 30 ani, Focșani
Stancu Gigel Vasile, 20 ani, Focșani – Anghel Florentina Alexandra, 18 ani, Hunedoara
Boboc Constantin, 40 ani, Vrâncioaia – Pintilie Mirela, 26 ani, Focșani
Gheorghiță Costel, 26 ani, Mera – Făcină Livia Beatrice, 24 ani, Focșani
Bornac Gabriel Ionel, 28 ani, Focșani – Pașalău Mădălina, 25 ani, Focșani
Ionac Sorin Ioan, 28 ani, Focșani – Îndoilă Mariana Nicoleta, 27 ani, Focșani
Chitic Lucian Alexandru, 30 ani, București – Ghihaniș Raluca Mariana, 29 ani, București
Măriuței Mihai, 29 ani, Focșani – David Geanina, 28 ani, Dumbrăveni
Capră Cosmin Adrian, 33 Focșani – Gavrilă Emanuela Speranța, 22 ani, Câmpuri
Lazăr Gabriel, 27 ani, Focșani – Ostafie Cătălina, 23 ani, Focșani
Banu Aurel Cosmin, 26 ani, Focșani – Stoian Ramona Elena, 26 ani, Focșani
Sandu Gheorghe, 26 ani, Focșani – Smeu Daniela, 25 ani, Focșani
Popa Robert Mirel, 28 ani, Focșani – Puiu Evelina Maria, 27 ani, Focșani
Cosma Corneluș, 41 ani, Focșani – Stan Nicoleta, 24 ani, Focșani
Bornac Ionel, 32 ani, Focșani- Nenciu Ioana, 29 ani, Focșani
Alecsandrescu Florin Dorian, 29 ani, Focșani – Dumbravă Raluca, 25 ani, Focșani
Badiu Mirel Florin, 28 ani, Focșani – Bădica Silvia, 25 ani, Focșani
Olteanu Viorel, 38 ani, Focșani – Novac Doinița, 26 ani, Republica Moldova
Drăgoi Daniel Alexandru, 34 ani, Focșani – Târâș Felicia, 33 ani, Focșani
Valet Răzvan Florin, 37 ani, Focșani – Cotigă Olguța Diana, 29 ani, Focșani
Gheba Emilian Gabriel, 39 ani, Focșani – Șerban Violeta, 36 ani, Focșani
În alte localități se căsătoresc:
Antofi Marian, 26 ani, Golești – Bogu Ionelia, 25 ani, Focșani
Ciopron Aurelian, 35 ani, Darabani – Necula Bogdana, 25 ani, Focșani
„Monitorul de Vrancea” le urează tuturor „Casă de Piatră”!.
Colacul ritualic în obiceiurile de nuntă
Forma pâinii de sărbătoare este colacul, o pâine albă ce se coace la sărbători din făină de grîu de calitate superioară. Pâinea coaptă pentru sărbători se deosebește de cea de zi cu zi după conținutul aluatului, după forma ce i se dă și după felul în care este împodobită. Colacii se fac de diferite forme și mărimi, în functie de rolul indeplinit. Se împletesc în două, trei, patru, șase, opt, chiar și în șasesprezece sau mai multe vițe. Majoritatea etapelor nunții sunt însoțite de prezența unui colac.
Bradul de nuntă (Oltenia si Muntenia) este susținut de un colac pe care îl ia brădarul. Stegarii din alai (Transilvania) poartă în mâini un colac mare care le revine după ceremonie, tinerii (în Nordul Moldovei) primesc „colacul flăcăilor”. Animalele de la căruță sunt împodobite cu colaci (sudul Transilvaniei), pe care îi iau drept răsplată, pentru serviciile aduse în cadrul nunții, conducătorii respectivelor vehicule.
Mireasa este impodobită fiind așezată pe doi colaci (Oltenia) sau primește alaiul de nuntă privind printr-un colac; după cununie mănâncă din același colac cu ginerele, i se rupe colacul miresei deasupra capului când pleacă la biserică, cât durează „îmbrobodirea” ține pe brațe doi colaci, darul (banii) se adună pe un colac, tânăra noră este primită în noua gospodărie cu unul sau mai mulți colaci oferiți de socri etc.
Principalele tipuri de colaci pentru nuntă:
Colacul de întâmpinare
Un colac mare (de 1,6 kg.) și dulce, în formă de pâine rotundă, din făină de grâu superioară împodobit cu împletituri și flori. Este folosit pentru întâmpinarea nașilor de către miri și părinții lor. În unele regiuni are loc și trecerea nuntașilor pe sub colac – mirii sau cavalerii de onoare și nașii țin deasupra ușii colacul, formând un fel de boltă pe sub care trece fiecare nuntaș.
Turta miresei/Colacul Miresei
Este elementul ce polarizează atenția generală fiind de obicei rotundă, împodobită cu diverse ornamente și împletituri, iar nașa este cea care o comandă și o plătește. Motivul caracteristic al colacului de mireasă este împletitura, decorată sau nu cu păsări sau flori din aluat sau cu busuioc proaspăt. Colacul miresei poate fi rupt fie de nașă (Oltenia, Muntenia, Moldova), fie de mireasă (Transilvania) deasupra capului ei înainte de a pleca la cununie. Dupa ruperea turtei, nașa/ mireasa o aruncă în formă de cruce peste cap, iar cei care prind bucăți din ea și le mănâncă, se crede ca vor fi fericiți și vor avea mult noroc în anul următor. Obiceiul este vechi, păstrându-se de pe vremea Romei antice și reprezintă o binecuvântare din partea nașilor la nuntă. Ruperea turtei deasupra capului miresei simbolizează fertilitatea – nașa, mama ei spirituală, îi urează o căsătorie binecuvântată cu mulți copii.
Colacul Mirelui – obicei din Moldova
Colacul mirelui este un colac dulce din făină de grâu. În Moldova există obiceiului schimbului de colaci între mire și mireasă: vornicelul îi întinde miresei colacul mirelui în schimb primind colacul miresei. După acest schimb de colaci, vornicelul se îndreaptă spre suita mirelui, ținând colacul sus, ca nu cumva cineva din nuntași să-l ajungă și să-l rupă. Mirele primește colacul, îl sărută și îl împarte cu nuntașii lui, în semn de împărtășire a bucuriei comune.
Pâinea mirilor /Colacul mirilor (Jemne) – obicei din Moldova
Atunci când se așează la masa mare, mirelui și miresei li se aduc 2 colaci frumoși împodobiți cu flori (jemne), pregătiți din aluat de cozonac. Aceștia trebuie să-l rupă aplicând doar o mână. Cine rupe partea mai mare din colac, acela va avea mai mare autoritate în noua familie. Apoi colacul e împărțit ca să revină tuturor nuntașilor să guste din el. Se pot așeza pe masa mirilor 2-4 Jemne, iar în unele dintre ele se vor înfige lumânările.
Colacii Nașului – obicei din Moldova
Sunt 2 sau 3 colaci mari, dulci, din făină de grâu de calitate superioară care se închină/ se dau cadou nașilor în timpul nunții sau a doua zi după nuntă de către fini sau socri.
Colacii socrilor
Se pregătesc 4 colaci mari pentru socri. La o săptămână după nuntă, însurățeii se duc cu părinții tânărului la părinții fetei, de le duc colaci, ca mulțămită de cinstea fetei. În Moldova și Dobrogea există obiceiul de schimbului de colaci între socri (încuscrirea).
Tortul de nuntă
Românii aveau obiceiul ca la sfârșitul ceremoniei de căsătorie să rupă o pâîne deasupra capului miresei, iar numărul firimiturilor indica numărul de copii ai noului cuplu. Invitații culegeau aceste firimituri și le păstrau pentru noroc. Cu timpul, pâinea a fost înlocuită cu prăjituri și mai târziu cu tortul miresei.
Informațiile sunt promovate în cadrul campaniei de comunicare online „Cultura și tainele pâinii”, derulată de agenția Russenart Comunications în parteneriat cu brandul Gold Maya, în perioada iunie 2014 – mai 2015. Mai multe detalii despre proiect pot fi gasite pe site-ul www.desprepaine.ro si pe blogul www.desprepaine.wordpress.com si pe pagina de Facebook https://www.facebook.com/desprepaine
