Pe strada Mihail Kogălniceanu mi-ar fi plăcut să locuiesc. Este situată în buricul târgului, destul de liniștită, cu trotuare impecabile, asfalt aproape impecabil, locuri de parcare pentru toată lumea, joc de joacă în apropiere, respectiv în Grădina Publică. Este o stradă scurtă, dar cochetă, cu clădiri vechi, unele renovate, altele nu, încărcate de istorie. Pe această stradă este situat sediul Bibliotecii Județene „Duiliu Zamfirescu” Vrancea, locul unde copii, tineri și adulți, deopotrivă, vin să împrumute sau doar să lectureze cărți.
Când am ales să merg pe această stradă m-am gândit că nu voi avea de scris prea multe, nu de alta, dar a fost renovată în urmă cu aproximativ un an, dacă îmi aduc bine aminte. Apoi, mi-am spus că merită să aducem în atenția cititorilor și străzi frumoase, așa cum mie mi s-a părut a fi strada Mihail Kogălniceanu. Și bine am făcut…
Am intrat dinspre Grădina Publică, prima clădire pe stânga fiind Arhivele Statului. Un semn de circulație mi-a atras atenția, respectiv semnul care anunță o trecere de pietoni. Mi s-a părut ceva ciudat la el, așa că am analizat problema. În câteva secunde mi-am dat seama că este cu fața spre parc, deși pe strada Mihail Kogălniceanu este sens unic, cu circulație dinspre Republicii! Deci, semnul este cu spatele, cum s-ar spune, la șoferi! Dar să trecem peste acest amănunt…
După Arhivele Statului este o casă imensă, galbenă, în care a locuit, pe vremea comunismului, fosta prim-secretară de partid Niculina Moraru. O doamnă în vârstă, cu care am intrat în vorbă, nu-și mai aduce aminte prea bine cum o chema, dar îmi dă asigurări că acolo a locuit, doar și ea are casă pe strada Mihail Kogălniceanu de vreo 40 de ani sau chiar mai mult. „A locuit aici Morărița, dar casa a fost vândută unui italian care nu prea stă pe aici. Are un administrator”, ne-a spus femeia, care nu a vrut să-și dezvăluie identitatea ca să nu devină… vedetă, nu de alta, spune ea, dar într-o familie ajunge o singură vedetă.
Lângă casa „Morăriței” se află fostul sediu al Bibliotecii Județene „Duiliu Zamfirescu”, ce aparține în prezent Camerei de Comerț, iar peste drum este noul sediu al instituției de cultură. „Sediul central al Bibliotecii Județene «Duiliu Zamfirescu» Focșani este situat pe strada Mihail Kogălniceanu 13 într-o clădire de patrimoniu, construită la finele sec. al XIX-lea de către doctorul Blum ca spațiu de locuit. După 1950, casa a trecut în proprietatea statului, iar în 1988 a fost atribuită Bibliotecii Județene, unde va funcționa din anul 1993 Sala de lectură”, ne-a precizat purtătorul de cuvânt al instituției, Cristina Olaru. Se spune că în biroul directoarei bibliotecii, Teodora Fîntînaru, a fost camera păpușilor în vremea familiei Blum, unde copiii se jucau împreună cu ai lor părinți.
Potrivit Cristinei Olaru, clădirea este caldă și primitoare, având un aer aparte. „Balustrada este cea originală, este elementul tradițional al clădirii. Și fostul sediul al Bibliotecii este o clădire frumoasă. Am copilărit acolo ca și cititor, apoi am lucrat acolo. Cititorii se simt bine aici, dar sunt unii care ne întreabă de fostul sediu”, a adăugat aceasta.
Am apreciat foarte mult că pe această stradă sunt puține blocuri, de le numeri pe degete, cu câte trei etaje, în rest doar case impunătoare, deși sunt mici. Probabil, arhitectura contează! Iar blocurile… sunt aranjate, cochete, văruite, fără uși la intrare stricate. În capăt este fostul sediu al Băncii Naționale. Și chiar dacă este pe bulevardul Republicii, clădirea fostei Prefecturi Putna dă un aer cu totul aparte zonei.
Cine a fost Mihail Kogălniceanu
Conform ro.wikipedia.org, Mihail Kogălniceanu (n. 6 septembrie 1817, Iași – d. 1 iulie 1891, Paris) a fost un om politic de orientare liberală, avocat, istoric și publicist român originar din Moldova, care a devenit Prim-ministru al României la 11 octombrie 1863, după Unirea din 1859 a Principatelor Dunărene în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, și mai târziu a servit ca ministru al Afacerilor Externe sub domnia lui Carol I. A fost de mai multe ori ministru de interne în timpul domniilor lui Cuza și Carol. A fost unul dintre cei mai influenți intelectuali români ai generației sale.
