Persoanele cu dizabilități care trăiesc în centre rezidențiale, locuințe protejate precum și cele ce beneficiază de servicii sociale acordate în comunitate, cum ar fi centre de zi, dar și de servicii de îngrijiri la domiciliu vor beneficia de condiții mai bune de trai. Acest lucru se urmărește prin noile standarde minime de calitate propuse printr-un proiect de Ordin al ministrului Muncii. În județul nostru există, în subordinea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, atât centre cât și locuințe protejate destinate persoanelor cu dizabilități. Este vorba de Centrele de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică Măicănești, Jariștea și Cotești, Compartimentul Respiro și Centrul de Îngrijire și Asistență Măicănești, Centrul de Îngrijire și Asistență „Sfânta Maria” Golești, Centrul de Integrare prin Terapie Ocupațională Odobești, Centrul de recuperare și reabilitare Persoane cu handicap Odobești și Locuințele protejate „Casa Clara”, „Casa Anca” și „Casa Luminița” Odobești. Și Filiala de Cruce Roșie Vrancea are, în structură, locuințe protejate destinate persoanelor cu dizabilități.
Astfel, Standardele minime de calitate pentru serviciile sociale cu cazare organizate ca centre rezidențiale destinate persoanelor adulte cu dizabilități prevăd ca aceste centre să dispună de dotările necesare pentru realizarea serviciilor, terapiilor de recuperare și reabilitare funcțională. În acestea trebuie să existe spații special amenajate pentru realizarea serviciilor, care să fie dotate cu echipamentele necesare. În funcție de specificul centrului, acesta trebuie să dispună de spații pentru activități desfășurate în ateliere ocupaționale, sere, ferme care să corespundă normelor de securitate și siguranță a muncii desfășurate de beneficiari. „În cazul centrelor care funcționau și erau acreditate la data solicitării acordării licenței de funcționare și care nu dispun de spații amenajate pentru toate terapiile de recuperare/ reabilitare funcțională acordate, acestea pot funcțina în continuare, dar au obligația să prevadă în planul de îmbunătățire și adaptare a mediului ambiant ca, în termen de maxim trei ani, să amenajeze toate spațiile respective și să le doteze corespunzător, pentru a fi reacreditate”, se precizează în noile standarde, care mai impun și existența în centre a personalului calificat pentru efectuarea serviciilor, terapiilor de recuperare și reabilitare funcțională. Acesta poate fi ori angajat, ori se achiziționează serviciile specialiștilor.
Centrele rezidențiale destinate persoanelor cu dizabilități trebuie să încurajeze și să promoveze un stil de viață independent și activ, să dea posibilitatea beneficiarilor de a folosi îmbrăcăminte și încălțăminte proprie, conform preferințelor acestora. În cadrul centrelor trebuie să se realizeze pentru beneficiari sesiuni de informare pe tema menținerii unui stil de viață sănătos, precum și pe cea a drepturilor fundamentale pe care aceștia le au. Centrul încurajează și sprijină beneficiarii pentru a mențione relații cu familia și prietenii, punându-le la dispoziție mijloace de comunicare (telefon, e-mail, corespondență prin poștă), și prin amenajarea unui spațiu pentru primirea vizitatorilor, special amenajat nevoilor celor cu dizabilități și astfel încât să nu deranjeze ceilalți beneficiari.
Nu în ultimul rând, noile standarde prevăd obligativitatea centrelor de a asigura condițiile necesare pentru respectarea vieții intime a beneficiarilor. „Centrul respectă viața intimă a beneficiarilor și, în funcție de situație, asigură condiții adecvate pentru cuplurile formate în centru, oferind totodată consiliere în ceea ce privește măsurile contraceptive”, se precizează în standardele aflate în stadiul de proiect.
Fiecare persoană cu handicap trebuie să aibă alocat un spațiu de cazare de minim 6 metri pătrați într-un dormitor/cameră personală. Totodată, într-un dormitor nu pot fi amplasate mai mult de maxim trei paturi. Pentru acei beneficiari cu mobilitate redusă se asigură mobilier adaptat.
Reguli de conviețuire stabilite de comun acord
Potrivit noilor standarde, persoanele cu handicap care trăiesc în locuințe protejate decid de comun acord asupra regulilor de conviețuire aplicabile tuturor. „Beneficiarii stabilesc, împreună cu responsabilul de caz, un set de reguli privind buna conviețuire în locuința protejată, denumite «Regulile casei». Regulile casei consemnează în scris condițiile acceptate de toți beneficiarii cu privire la: accesul în locuință, păstrarea igienei și curățeniei, organizarea activităților gospodărești, întreținerea și reparațiile locuinței, vizitele unor persoane din afara locuinței, absența din locuință, plata cheltuielilor comune, relațiile dintre locatari și vecini, locatari și personal și orice alte aspecte care privesc viața în comun”, reglementează standardele.
Beneficiarii locuinței protejate au acces la serviciile medicale din comunitate. Ei sunt încurajați să participe la activitățile planificate și să se implice în viața comunității.
Materiale informative realizate pe format accesibil oricărui tip de handicap
Persoanelor cu dizabilități din comunitate, care doresc să beneficieze de servicii de îngrijiri la domiciliu, trebuie să le fie puse la dispoziție, de către cei acreditați să le acorde, materiale informative ce conțin date despre sediul serviciului, organizarea și funcționarea acestuia, activitățile desfășurate, personalul de specialitate, costul serviciului și cuantumul contribuției financiare a beneficiarului, etc. Materialele informative pot fi pe suport de hârtie și/sau pe suport electronic și în format accesibil (easy to read, Braille, CD video-audio etc.).
Serviciile trebuie să fie mediatizate la nivelul comunității locale/județene prin intermediul cabinetelor de medicină de familie și prin intermediul administrației publice locale/județene. Acordarea serviciului se realizează în baza unui contract de furnizare servicii, încheiat între furnizor și beneficiar sau cu reprezentantul legal al acestuia. Îngrijirea la domiciliu se realizează în baza evaluării nevoilor individuale și a situației personale a fiecărui beneficiar.
Furnizorul organizează și acordă servicii de îngrijire personală la domiciliul beneficiarilor. Astfel, aceștia primesc ajutor pentru realizarea activităților de bază ale vieții zilnice, cum ar fi: igienă corporală, îmbrăcare și dezbrăcare, igiena eliminărilor, hrănire și hidratare, transfer și mobilizare, deplasarea în interior, comunicare. De asemenea, ajutorul constă și în: prepararea hranei sau livrarea acesteia, efectuarea de cumpărături, activități de menaj, însoțirea în mijloacele de transport, facilitarea deplasării în exterior, companie, activități de administrare și gestionare a bunurilor, activități de petrecere a timpului liber.
Furnizorul trebuie să aibă angajați îngrijitori, un asistent medical și cel puțin un asistent social care are atribuții de responsabil de caz și, de asemenea, trebuie să aibă o colaborare permanentă cu medicul de familie al beneficiarului. „Personalul serviciului organizează periodic sesiuni de informare și consiliere a membrilor de familie care locuiesc împreună cu beneficiarul sau au grijă de acesta în afara perioadelor în care activează asistentul personal. Temele de informare și consiliere privesc în special modul de continuare a îngrijirilor, abordarea beneficiarilor și relaționarea cu aceștia, importanța respectării deciziilor și demnității acestuia, adoptarea celor mai adecvate măsuri de menținere și încurajare a participării acestora la viața de familie și comunitate”, mai prevăd standardele aflate, în acest moment, în stadiu de proiect.
