Liliana Nechita, o vrânceancă din Mărășești, a scris o carte despre viața sa în Italia, care se numește „Cireșe amare” și care a apărut la Editura Humanitas. Conform totb.ro, site care îi dedică un amplu articol vrâncencei, cartea va fi lansată pe 15 decembrie, ora 19.00, la Librăria Humanitas Cișmigiu, în prezența autoarei. humanitas.ro scrie că „LILIANA NECHITA (Angheluță) s-a născut în 1968 și lucrează de opt ani în Italia. În 2013 a publicat, prin intermediul revistei Avantaje, testimonialul «Exodul mamelor», care a stat la baza documentarului cu același nume realizat de Irina Păcurariu pentru Televiziunea Română. A fost laureată a Galei Premiilor Femeia Anului 2013 pentru promovarea și apărarea drepturilor femeii.”
Site-ul editurii Humanitas publică mai multe mărturii despre autoare și cartea ei:
„Liliana și-a crescut copiii singură, mamă și tată la un loc; a văruit, a crăpat lemne, a tencuit, a gătit mii de oale de mâncare, a făcut teme, a visat cu Vivaldi, a încercat să trăiască normal. Greu. Așa că a ascultat de o prietenă, a urcat în primul microbuz către Roma și a rămas acolo. N-a durat mult și a ajuns la marginea prăpastiei. Atunci a început să scrie și a descoperit că astfel se curăță, se eliberează, are puterea de a da mai departe poveștile ei sau ale altora. Când a plecat era femeie de 30 și ceva de ani, care, în mica ei valiză, printre câteva haine de schimb, a luat și două-trei cărți de căpătâi să-i țină de urât și de dor. Nici prin gând nu-i trecea că va ajunge să se scrie pe sine, în propria ei carte.” (Irina PÄ‚CURARIU)
„Toată viața Lilianei e o durere și inima ei, o mare cireașă amară. Dar femeii acesteia simple, calde, duioase i-a dat Dumnezeu puterea și darul de-a povesti cu parfumul și gustul dulceții de cireșe amare. Cea mai bună dulceață din lume. Pentru cine sunt cireșele Lilianei?… Pentru oricine se plânge de greul vieții.” (Mihaela CÂRLAN)
„În 2006, Liliana Nechita a lăsat în urmă orașul Mărășești, din județul Vrancea, unde Mausoleul Eroilor a rămas nemișcat, în timp ce ruinele fostei fabrici Chimica și ale cooperativei Victoria s-au prăbușit, iar șomajul a crescut. Plecarea în Italia a fost deopotrivă o moarte și o naștere, iar în casele italienilor ai căror bătrâni și copii i-a îngrijit a fost nevoită să privească în cele mai întunecate cotloane ale vieții. A cunoscut foamea și umilința, pe care o purta deja pe umeri de ani buni, din țara unde nu mai locuiește, însă pe care și acum o numește acasă. Pentru femeia de 46 de ani, viața a continuat însă în capitole noi, adunate într-o carte curajoasă. Cireșe amare, povestea Lilianei Nechita, dar și a nenumărate femei fără nume, plecate la muncă în străinătate, a fost publicată de curând la Editura Humanitas.”, se arată în articolul „Badanta rumena”, pe care îl puteți citi integral accesând linkul http://totb.ro/badanda-rumena/.
