Înființarea lacurilor de la Mândrești a fost ideea lui Constantin C Giurescu. Loc de relaxare pentru mulți focșăneni și vrânceni, dar din păcate neexploatată suficient, nici turistic și nici măcar piscicol, din diverse motive, această zonă s-a format acum aproape 8 decenii la inițiativa unui strălucit fiu al acestui oraș, marele profesor Constantin C. Giurescu, pe vremea când acesta ocupa funcția de Rezident Regal al Èšinutului Dunărea de Jos.
Astfel, la 7 septembrie 1939, în deciziunea nr. 13643 a Primăriei Focșani se menționau următoarele: Având în vedere că din inițiativa d-lui profesor Const. C. Giurescu, rezident regal la Èšinutul Dunărea de Jos, s-au făcut studii amănunțite asupra Văii Mândrești, situată în apropierea orașului Focșani, în urma cărora s-a ajuns la concluziile ce urmează – Valea Mândreștilor se deschide la distanță de circa 4 km spre sud de orașul Focșani, se întinde spre răsărit pe o lungime de 5 km până în răul Putna, străbătută fiind de gârla Mihai vodă Sturza, are talvegul de circa 170 de hectare, din care circa 40 de hectare sunt mlăștinoase și din această cauză improprii atât pentru pășunat cât și pentru cultură. La mică distanță de deschiderea acestei văi sălășluiesc de o parte și de alta a văii satele Mândrești Moldova și Mândrești Munteni, ambele suburbane ale orașului Focșani.
Porțiunea din valea Mândreștilor, cuprinsă între numitele suburbane, este ocupată de două bălți mlăștinoase, iar întreaga vale a Mândreștilor aparține celor 2 suburbane, ai căror locuitori au ca principală ocupațiune agricultura și creșterea vitelor. Foloasele trase de săteni din aceste ocupațiuni sunt minimale din cauză că terenurile sunt inundabile sau sărăcăcioase. Din punct de vedere sanitar, situația este deplorabilă, frigurile palustre bântuie în permanență, gălbeaza seceră fără cruțare oile sătenilor. În asemenea situație, asanarea acestei văi a devenit un imperativ al timpului și intră în preocupările de căpetenie ale noii conduceri. Specialiștii, după cercetările făcute pe teren, au ajuns la concluzia că Valea Mândreștilor se poate asana, dând cele mai frumoase rezultate din punct de vedere sanitar și economic, prin transformarea bălților mlăștinoase în eleștee pentru prașilă și cultura peștelui, dar prin drenarea văii în vederea obținerii unui teren propriu agriculturii și pășunatului nu s-ar putea ajunge la extirparea completă a relelor semnalate, deoarece aceste terenuri, situate în aproprierea văilor Putnei și Siretului, vor păstra totdeauna un grad de umiditate destul de ridicat, favorabil dezvoltării gălbezei.
Întrucât situația grea economică a suburbanelor Mândrești Moldova și Munteni nu permite acestor comune să suporte cheltuielile lucrărilor de asanare și nici să vină cu un aport apreciabil pentru acest scop și având în vedere că Primăria Focșani este singura în măsură și în drept, revenindu-i ca o datorie de a lua asupra sa cel puțin transformarea în eleștee a celor două bălți mlăștinoase plasate în satele Mândrești Moldova și Mândrești Munteni, spre a scăpa astfel de pacostea paludismului endemic și cronic populația slabă și plăpândă a acestor suburbane ale sale.
Considerând că în afară de interesul ce excelenta, d-l profesor C. Giurescua arată asanării valea Mândreștilor, interesându-se personal de începerea și efectuarea lucrărilor. Această chestiune a fost adusă la cunoștința d-lui Ministru al Agriculturii, care a și pus la dispoziția primăriei Focșani un ajutor de 150.000 lei pe care aceasta l-a și încasat. Având în vedere că balta nr 1 din capătul de sus al văii a fost transformată în eleșteu și curând va fi populată cu reproducători din speciile crap și lin oferiți în mod gratuit, iar efectul acestei transformări din punct de vedere sanitar s-a observat imediat, frigurile palustre reducându-se.
Considerându-se că transformarea bălții nr. 2, care vine în imediata vecinătate a bălții nr.1, transformate în eleșteu, se impune ca o consecință și completarea primei lucrări. Având în vedere că întreaga suprafață de peste 19 hectare întrebuințată pentru facerea și administrarea eleșteului nr.1 aparține comunei Mândrești, s-a stăpânit în indiviziune de locuitorii comunei. Considerând că balta nr. 2 care urmează a fi transformată în eleșteu are o suprafață cu puțin peste 20 de hectare aparține jumătate în devălmășie locuitorilor din Mândrești-Moldova, iar cealaltă parte se află în stăpânirea, prin act de proprietate, a doar 18 săteni sau moștenitori ai lor, toți din comuna Mândrești Munteni, care în urma tratativelor au convenit să vândă pentru scopul arătat.
În fine, decizia se încheie cu următoarele concluzii care au permis să se înființeze actuala baltă de la Mândrești: Să se cumpere pentru Focșani terenurile stăpânite de sătenii din Mândrești care dețin aproximativ 9 hectare cu acte în regulă situate în balta nr. 2 din partea de sus a văii Mândreștilor cu sumă de 118.000 lei, precum și să se facă formele pentru exproprierea terenurilor din fosta baltă nr.1 transformată deja în eleșteu în suprafață totală de 19 hectare, aparținând comunei Mândrești Munteni și stăpânită în devălmășie de locuitorii acestei suburbane, precum și suprafața de 11 hectare aparținând comunei Mândrești Moldova, stăpânită în indiviziune de locuitorii ei. Exproprierea efectivă s-a făcut prin sentință judecătorească din 7 aprilie 1941 a Curții de Apel din Galați Secția I-a pronunțată în dosarul nr. 1298/1940.
Apărută în urma unor laborioase demersuri juridice și a unor sume plătite din bugetul orașului Focșani către foștii proprietari devălmași sau individuali, balta Mândrești a păstrat de-a lungul timpului aspectul pe care i l-au gândit renumitul profesor Constantin C. Giurescu și echipa sa. În vremea regimului comunist, aici a fost amenajată, la inițiativa Piscicolei Galați, o mică întreprindere destinată bunei administrări a acestei activități nespecifice județului nostru.
În prezent, perimetrul pare a fi într-o dezvoltare continuă, lipsind totuși ceva care să determine organizarea unei zone de distracție în adevăratul sens al cuvântului, așa încât nici pescarii împătimiți să nu mai aleagă bălțile din județele vecine, nici focșănenii să nu mai fugă prin alte locuri din țară, ci să găsească la Mândrești condițiile necesare unei vacanțe scurte de vară.
Florin Marian Dîrdală,
Arhivele Naționale Vrancea
