Primele efecte ale schimbărilor climatice sunt vizibile deja, riscând să răstoarne prioritățile sanitare, avertizează experți francezi în sănătate publică. Dacă amenințările fizice ale încălzirii climatice (topirea banchizei, creșterea nivelului mărilor, vârfuri de poluare, etc.) sunt bine cunoscute și chiar predictibile pe câțiva ani, ele au și multe repercusiuni asupra sănătății umane, scrie lefigaro.fr.
Pentru a determina aceste riscuri, Înaltul Consiliu pentru Sănătate Publică, organ consultativ al Ministerului Sănătății din Franța, a desfășurat din 2013 un studiu asupra impactului sanitar legat de încălzirea climei. Rezultatele, prezentate la începutul săptămânii la o conferință de presă de profesorul Jean-Francois Toussaint, sunt alarmante: potrivit raportului, întregul mediu sanitar uman va fi modificat ca urmare a încălzirii climatice. Primele semne de văd deja, iar ele s-ar putea amplifica, apreciază experții.
Încălzirea climatică are în primul rând un impact direct asupra persoanelor vulnerabile: vârstnici, copii mici și persoane defavorizate. Potrivit raportului, numărul morților crește de îndată ce temperatura medie depășește 25 de grade Celsius. Încălzirea ar favoriza și apariția unor fenomene extreme, îndeosebi a perioadelor de caniculă, și ar face ravagii în rândul unei populații tot mai îmbătrânite. În plus, razele solare ar provoca, prin componenta sa UV, apariția unor cancere sau melanoame cutanate: incidența acestora a crescut cu 45% la bărbați și cu 19% la femei între 1990 și 2010.
Bolile infecțioase ar putea avea și ele o dinamică inedită și ajunge în noi regiuni. ‘Schimbările climatice pot modifica și face ca evoluțiile unor specii microbiene să fie imprevizibile’, se arată în studiu. Èšânțarul vector al bolii dengue Aedes albopictus este prezent, de exemplu, în sud-estul Franței din 2010. Apariția lui este rezultatul intensificării schimburilor internaționale și al utilizării masive de substanțe antibacteriene care au indus rezistențe crescute, dar la ea a contribuit și încălzirea climatică, apreciază Înaltul Consiliu pentru Sănătate Publică.
Există însă și pericole sanitare imprevizibile, raportul recomandând să nu se limiteze ‘consecințele schimbărilor climatice la simple relații de la cauză la efect’. Încălzirea face să crească riscul de incendii și de inundare a litoralului, zonă intens populată. Raportul menționează că ar trebui ‘de acum ca autoritățile să se gândească la unele relocalizări’. Efectele asupra biodiversității s-ar putea reflecta la nivelul economiei și producției agricole, punând probleme serioase de nutriție.
Organismul menționat recomandă și acțiuni în amonte pentru evitarea unui astfel de scenariu. Printre acestea se numără reducerea emisiilor de gaz carbonic, prin renunțarea totală la energiile fosile până în 2100. Întrebat care sunt șansele ca omenirea să respecte aceste directive, președintele Înaltului Consiliu pentru Sănătate Publică, Roger Salamon, afirmă pesimist: ‘Infime, între 3 și 5%’.
