Credincioșii ortodocși, care au participat sâmbătă la sfințirea paraclisului de la Schitul Dealu Sării, comuna Jitia, se așteptau ca părintele protosinghel Macarie să fie ridicat la rang de arhimandrit. Cei prezenți la slujba de sfințire spun că nici nu puteau concepe ca acest lucru să nu se întâmple. Spre dezamăgirea lor, acest lucru nu s-a întâmplat.
Părintele Macarie este iubit și apreciat de toți credincioșii care au trecut pragul lăcașelor de cult ce poartă amprenta sa. Primul și cel mai important așezământ care poartă amprenta sa este Mănăstirea Poiana Mărului, apoi biserica din satul natal Sările, biserica parohială din satul Dealu Sării, biserica din satul Åžindrila, schitul Muntioru, paraclisul „Sfinții îngeri Mihail și Gavril” de la schitul Muntioru, așezământul bisericesc de la Dealu Sării și paraclisul „Sfântul Ioan Botezătorul”, tot de la Dealu Sării.
Sâmbătă a avut loc sfințirea paraclisului Schitului din Dealul Sării. Credincioșii prezenți la eveniment se așteptau ca părintele Macarie să fie ridicat la rang de arhimandrit. Spre uimirea lor, acest lucru nu s-a întâmplat. La sfârșitul slujbei, oficiată de un sobor de preoți în frunte cu Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei, Preasfințitul Părinte Ciprian Câmpineanul, un reprezentat al credincioșilor, Eugen Tufănoiu, i-a cerut înaltului prelat să asculte și vocea poporului, care dorea ca Macarie să fie răsplătit onorific pentru merite duhovnicești și administrative deosebite. „Preasfințite, după câtă muncă a depus părintele, noi, toți cei de aici, adunați la această sfințire, am crezut că va fi ridicat în grad mai sus. Nu este nimic cu răutate, este un merit pe care părintele și l-a căpătat prin strădania lui”, a rostit Eugen Tufănoiu, care a ieșit din mulțime pentru a fi văzut de arhiepiscop.
Preasfințitul părinte Ciprian Câmpineanul l-a întrerupt brusc pe enoriaș. „Stați… stați…, stați,… nu.., nu.., așteptați rânduiala, așteptați rânduiala. Acum trebuie să vorbească părintele Macarie”, au fost vorbele acestuia. Vorbele preasfințitului Ciprian au stârnit rumoase în rândul credincioșilor, care au început să comenteze între ei că nu pot avea un dialog cu înalții reprezentanți ai bisericii. „Nu e bine cum procedează arhiepiscopul. La cât a făcut părintele, trebuia demult să îi dea un grad mai sus. Dar, așa e la noi în Vrancea, că în altă parte dacă era, ajungea demult”, a comentat o enoriașă.
Alți credincioși, aflați în imediata apropiere a scenei unde avusese loc slujba, au spus că este o nedreptate care i se face starețului Macarie. „Noi credeam că părintele nostru va fi făcut arhimandrit. El a făcut o grămadă de biserici și schituri și cei de la Arhiepiscopie nici măcar să nu îi mulțumească pentru treaba asta! Cine a mai făcut atâtea lucruri pentru biserici?, că eu nu am mai auzit. Toate bisericile făcute de părintele Macarie, au fost clădite cu strădania lui și bani de la noi, cei care am donat. Oare noi, cei care venim la biserică, nu contăm deloc în fața lor? Multă lume pleacă mâhnită de la această sfințire. Păcat de munca părintelui. Nu e drept”, a spus Măriuța, din Jitia.
Schitul, făcut cu mari sacrificii
Chiar dacă Eugen Tufănoiu nu a mai fost lăsat de un jandarm zelos să își spună păsul direct Preasfințitului Părinte Ciprian Câmpineanul, bărbatul nu s-a dat bătut. La plecarea arhiepiscopului de pe scenă, spre locul unde urma să servească masa, și-a spus din nou păsul. „La plecarea de pe scenă i-am zis iar: «Preasfințite, așteptam de la dumneavoastră să îi dați o mulțumire părintelui Macarie, cât efort și osteneală a făcut! De unde atâta răutate?». Nu a zis nimic, doar s-a uitat cruciș la mine, cu ochii pe dos, așa. Oamenii care erau acolo aveau toți aceeași nemulțumire ca și mine. Ați văzut că Preafericitul nu i-a zis chiar nimic. Åži un copil de-al nostru, dacă e la școală și are note bune, tot îl feliciți, dar omul acesta (părintele Macarie n.r.) a făcut o grămadă de biserici și schituri și… nimic. Eu am fost la Muntioru de când s-a tras primul lemn acolo și știu ce a muncit părintele. Venea cu mâncarea de pe unde putea. Adunam bolovani cu el și lemn, și alte materiale. Așa răutate nu am văzut până acum. Trebuia să-i fi dat barem o iconiță, atât să fi fost, dar nimic. Eu nu cunosc gradele din biserică, dar trebuia să îi dea un grad mai sus, să îl înalțe în grad. Nu îi făcea nimic părintelui, era doar o mulțumire… era așa de greu oare? Cât efort a făcut părintele acesta, nu mai știu de unde este! Eu am dus ciment la Munitoru. Nu puteam duce mai mult de cinci saci cu boii, din cauza drumului. Era vai de lume cum ne-am chinuit. Am dus acolo un motor și acolo am tăiat lemnele. El (Arhiepiscopul n.r.) doar să vină și să se mândrească! De unde atâta ură în continuare? Ura a pornit de la Epifanie și acum se ține în continuare tot aceeași ură. Nu poate fi o credință ortodoxă, nu poți fi un creștin dacă tu ai atâta ură. Trebuie să ne iubim aproapele, nu să păstrăm ura în continuare. Arhiepiscopia Buzăului s-a mândrit cu ce a făcut părintele, dar de dat vreun leu a dat? Nu, doar a luat bani de la enoriași. Când a fost sfințirea la Muntioru, Epifanie, fostul episcop, a luat 4 saci de bani de acolo, că am fost de față”, a spus Eugen Tufănoiu reporterilor Monitorul de Vrancea.
Demn de remarcat este faptul că pe site-ul Trinitas TV, postul de televiziune al Patriarhiei Române, la știrea despre sfințirea paraclisului de la schitul vrâncean Dealul Sării nu se face referire la ctitorul sfântului locaș, iar numele starețului Macarie nu apare pe nicăieri, deși la finalul slujbei acesta le-a vorbit preț de câteva minute enoriașilor.
Zi de bucurie duhovnicească
Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei, Preasfințitul Părinte Ciprian Câmpineanul, în discursul său, a ținut să pună în evidență importanța noului locaș de rugăciune de la Jitia. „Este o zi de bucurie duhovnicească, întrucât s-a săvârșit, iată, anul acesta, pentru a doua oară slujba de târnosire sau sfințire mare a unui nou locaș de cult, respectiv a paraclisului schitului, adică a bisericuței de dimensiuni mai mici, unde obștea monahală va săvârși slujbele, mai ales în timp de iarnă. Am apreciat și am prețuit râvna și devotamentul părintelui stareț Macarie și al celorlalți părinți din această obște, de a completa schitul și cu un paraclis, pe lângă biserica cea mare, care a fost sfințită în vară. Apoi, cu celelalte corpuri de clădiri, chilii și chiar un spațiu pentru adăpostirea pelerinilor. Slujba de sfințire mare, la care ați participat cei mai mulți dintre frățiile voatre, veniți astăzi aici, este una specială, întrucât se săvârșește întotdeauna în legătură cu sfânta liturghie, ce urmează a fi săvârșită în noul locaș de cult. Se săvârșește doar pentru biserica ce s-a construit nouă din temelii, sau după un număr apreciabil de ani, după o sută sau două la un locaș mai vechi, atunci când arhiereul a considerat de cuviință să se umble la piciorul sfintei mese și apoi să fie reîntocmit jertfelnicul sau sfânta masă. Cei care ați intrat în sfântul altar v-ați închinat la sfântul prestor sau la sfântul mormânt al Mântuitorului Hristos și ați simțit mireasma de bună mireasmă, cea de-a sfântului și marelui mir, simbol al darurilor sfântului Duh, cu care a fost unsă sfânta masă”. 
„Să avem grijă de copiii noștri (…) să nu ajungă în închisori”
La rândul său, rugătorul Văii Râmnicului, cum este cunoscut preotul Macarie în rândul credincioșilor, a evidențiat rolul familiei și învățăturile pe care trebuie să le dea familia copiilor. De asemenea, acesta a ținut să-i mulțumească Preasfințitului Părinte Ciprian Câmpineanul pentru învățăturile pe care le dă, dar mai ales pentru că anul acesta a venit de două ori la Jitia, unde a sfințit întreg ansamblul monahal. „Iubiți credincioși, mare este Dumnezeu, mare este Fiul, mare este Maica Domnului și toți sfinții. Iată rugăciunea noastră și a dumneavoastră micuță cât este ea. Iarăși, o altă minune a făcut cu noi, a adus în mijlocul nostru pe Înalt Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei. Am zis că e minune, adevărat este ca un arhiereu să vină de două ori în această comună și în acest sat și mai ales să ne sfințească acest paraclis Ioan Botezătorul. Sfântul Ioan a fost cel mai mare proroc, cel mai mare om născut din femeie, cel mai mare postitor, cel mai mare învățător, care și el, iacă, acum aproape cred două mii de ani, certa și el, dar și învăța. Învăța ce trebuie să facem să câștigăm sau să dobândim viața veșnică. A certat-o pe acea femeie că e păcat să ia pe cumnatul ei de bărbat. E păcat să vă despărțiți de femeile voastre, de bărbații voștri, de copiii voștri, să îi lăsați să-i îngrijească altul. Iacă răutatea nu a dispărut încă, nici în ziua de astăzi. În ziua de astăzi, arhiereii noștri ne învață, ne spun ce să facem ca să dobândim viața veșnică, că e scurtă aicea. Să ținem de ce a unit Dumnezeu, de familia noastră, să avem grijă de copiii noștri, cum îi învățăm și cum îi educăm, să nu ajungă în închisori. Arhiereul nostru ne-a promis că va sfinți și acest lăcaș de rugăciune și ne-a preoțit, așa cum a spus pe acest copil al nostru. Ne-a trimis și trei călugări la facultate, ca să aibă și aici tineret. Îi mulțumesc încă odată, să ne trăiască ani mulți și fericiți, să mai vină la noi să mai slujească, dar de sfințit este a opta sfințire și cred că am obosit. Să nu plece nimeni să nu servească ceva din bucatele pregătite pentru această sfințire. Dumnezeu să vă dea pace și mântuire și vă mulțumesc la toți care ați fost și sunteți alături de Macarie păcătosul și bătrânul. Dumnezeu să vă ajute!”, au fost vorbele părintelui Macarie, care a fost aplaudat de toți enoriașii prezenți.
Deși sâmbătă cerul a fost înnorat, când a început să vorbească părintele Macarie soarele a ieșit dintre nori, vremea înseninându-se dintr-o dată.
Am încercat să luăm legătura cu purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Buzăului și Vrancei, Dragoș Olteanu, pentru a-i consemna punctul de vedere cu privire la acuzațiile enoriașilor, dar acesta nu a răspuns la telefon.
