Terenurile puse la dispoziție pentru împădurirea a 280 hectare de teren degradat în localitățile Ciorăști, Măicănești și Panciu, pentru implementarea unui proiect cu Administrația Fondului de Mediu (AFM) nu au fost propice pentru plantare, se arată într-un drept la replică al Consiliului Județean Vrancea. Reacția vine după ce într-o publicație locală a fost „atacată în mod nejustificat conducerea administrației publice județene”. Consiliul Județean arată că terenurile respective au fost terenuri sărăturate și slab productive, care sunt total improprii dezvoltării vegetației forestiere. „Consiliul Județean Vrancea, în baza unor acorduri de parteneriat încheiate cu comunele Ciorăști, Măicănești și orașul Panciu, a contractat cu Administrația Fondului de Mediu (AFM) o finanțare destinată împăduririi unei suprafețe de 280 hectare de teren degradat. Prima condiție pentru ca o plantație să fie de succes este aceea ca terenurile vizate să fie propice plantării. Deși în proiectele de împădurire se prevedea faptul că suprafețele alese se pretează pentru plantare, în realitate, în momentul în care au început campaniile de plantare în anul 2009, s-a constatat faptul că există probleme în legătură cu terenurile sărăturate și slab productive, care sunt total improprii dezvoltării vegetației forestiere”, se arată în dreptul la replică.
Consilul Județean face precizarea că proiectele de împădurire nu au fost contractate de Consiliul Județean Vrancea, ci direct de UAT-urile partenere, care au predat aceste proiecte Consiliului Județean, în vederea implementării acestora. De asemenea, administrația publică județeană nu a avut nicio implicare în ceea ce privește alegerea terenurilor pe care s-a propus împădurirea, deci nu i se poate imputa insuccesul unui proiect care a fost din start proiectat pe date care nu corespundeau cu realitatea din teren. „Rolul Consilului Județean Vrancea a fost acela de autoritate coordonatoare a celor trei UAT-uri. De asemenea, facem precizarea că UAT-urile în care rata de prindere a puieților a fost foarte mică, respectiv Ciorăști și Măicănești, nu au dorit să susțină eforturile Consiliului Județean Vrancea de a găsi soluții alternative pentru ca acest proiect să se bucure de reușită. Litigiul cu AFM a avut ca obiect stabilirea răspunderii autorității finanțatoare pentru nerealizarea indicatorilor de rezultat, dat fiind faptul că finanțarea a fost deblocată foarte greu, nefiind asigurată cu regularitate, așa cum era normal în cadrul unui proiect care presupune lucrări succesive obligatorii de întreținere a plantației”, se arată în dreptul la replică.
În ceea ce privește plantația realizată cu finanțare din bugetul județului Vrancea (80 hectare de pădure de foioase în perimetrul de ameliorare Panciu și 5 hectare în perimetrul Ciorăști), aceasta urmează să fie transmisă UAT-urilor beneficiare, conform acordurilor de parteneriat încheiate anterior demarării proiectului. „Îi asigurăm, încă o dată, pe cetățenii județului Vrancea de bunele intenții și preocuparea constantă a conducerii Consiliului Județean pentru îmbunătățirea mediului înconjurător și a condițiilor de trai ale locuitorilor județului”, se arată în finalul dreptului la replică.
Studiile comandate de primării au fost realizate din birou
Situația acestui proiect a fost discutată, ieri, la ședința Consiliului Județean. Președintele Marian Oprișan a explicat că s-a ajuns în această situație din cauza unor studii de fezabilitate realizate, din birou, de un expert de la Brașov. Astfel, la comanda primăriilor au fost realizare studiile tehnice, documentația aferentă proiectului. De aici au apărut și problemele, după cum a precizat șeful administrației județene. „Au găsit un expert la Brașov, un escroc, care a făcut ceea ce trebuie să facă din birou, fără să se ducă pe teren. Ca dovadă, la Panciu este realizat 80% iar la Măicănești și Ciorăști, nu. De unde nu e, nici Dumnezeu nu cere”, a spus președintele Consiliului Județean, care a precizat că nu putea fi contestată semnătura expertului care a realizat documentația.
Consiliul Județean a preluat aceste documentații de la administrațiile locale și a devenit lider de proiect deoarece era eligibil pentru a accesa aceste fonduri oferite prin Administrația Fondului de Mediu. În schimb, Consiliul Județean a demarat acțiuni în instanță împotriva Administrației Fondului de Mediu și primăriilor partenere care nu și-au respectat obligațiile asumate prin parteneriat, respectiv nu au contribuit cu fonduri și forță de muncă la realizarea lucrărilor. Președintele Consiliului Județean a precizat că situația este diferită la pădurile de stejar plantate la Mărășești în memoria eroilor români. Investiția a fost realizată în colaborare cu specialiștii de la Romsilva. Mai mult, pentru asigura irigarea stejarilor, administrația județeană vrea să foreze puțuri pentru a asigura apa necesară irigării arborilor. Pe de altă parte, Marian Oprișan a explicat că este nevoie de o implicare din partea autorităților centrale pentru a rezolva problema terenurilor degradate și a torenților, înainte de a fi prea târziu. „În ultimii 30 de ani nu s-a ocupat nimeni de terenuri degradate și nici de torenți în România. Ceea ce este foarte grav”, a precizat președintele Consiliului Județean, Marian Oprișan.
