* Geografia, o disciplină subestimată în era tehnologiei
* „Fără limbă, fără istorie, fără geografie nu mai ești fiul acestui pământ”- Dan Berindei
Comunicat de presă:
Tot mai des auzim voci care afirmă că geografia și-a pierdut relevanța în școală, invocând dominația tehnologiei moderne. GPS-ul, internetul și diverse aplicații par, la prima vedere, capabile să suplinească cunoștințele geografice tradiționale.
După aceeași logică, matematica ar putea fi considerată inutilă în fața calculatorului, limba română redundantă datorită eBook-urilor, iar informatica, înlocuită de simpla utilizare a internetului.
De peste două decenii, copiilor noștri li se repetă că ceea ce învață în școală nu le va folosi în viață, că sistemul educațional este învechit, profesorii depășiți, iar materia predată irelevantă. S-a creat impresia că educația nu face altceva decât să îngrădească potențialul tinerilor, forțându-i să asimileze informații „inutile” într-o societate a viitorului dominată de tehnologie.
În loc să le formăm deprinderi esențiale, cum ar fi utilizarea memoriei, gândirea critică și capacitatea de a face corelații, ne concentrăm exclusiv pe competențe superficiale. Rezultatul? Generațiile actuale întâmpină dificultăți în a efectua calcule simple, în a înțelege textele literare sau în a identifica elemente geografice de bază pe o hartă.
Reformele educaționale din ultimele trei decenii au creat, poate intenționat, un „om nou”: un individ modelat pentru a funcționa perfect într-o societate tehnologică, dar lipsit de conexiune cu mediul înconjurător și cu propria istorie.
Acest „om nou” nu mai controlează tehnologia, ci este controlat de ea. Obsedat de acumularea materială și indiferent la valorile culturale și spirituale, el devine o piesă într-un angrenaj care îl înstrăinează de propriile rădăcini.
Geografia îl provoacă pe om să se raporteze la locul său în lume, să înțeleagă apartenența la un spațiu geografic și cultural. Este o disciplină care nu doar explică fenomene și procese naturale, ci și stimulează reflecția asupra relației dintre om și mediu.
Într-o lume în care emoțiile și conștiința critică sunt văzute ca obstacole, geografia devine un instrument periculos: ea încurajează gândirea independentă, trezește întrebări și inspiră acțiuni.
Geografia nu doar că leagă omul de pământ, dar îl și conectează cu divinitatea, amintindu-i că face parte dintr-un întreg mai mare, dintr-un ecosistem pe care trebuie să-l înțeleagă și să-l protejeze. Prin natura sa, geografia deschide mintea și sufletul, oferindu-i omului nu doar cunoștințe, ci și responsabilitatea față de mediul înconjurător.
Geografia în context educațional: între marginalizare și necesitate
Propunerile recente de eliminare a geografiei din planurile-cadru pentru clasele XI-XII, atât în filiera teoretică, cât și în cea tehnologică și vocațională, sunt nu doar nejustificate, ci și periculoase. Lipsa acestei discipline din programa școlară privează elevii de oportunitatea de a înțelege lumea în care trăiesc și de a dezvolta comportamente adecvate pentru a face față provocărilor globale.
Geografia nu este doar o colecție de date și hărți, ci o disciplină complexă care dezvoltă gândirea critică și capacitatea de a analiza și înțelege fenomenele contemporane – de la schimbările climatice și migrație, la globalizare și conflicte geopolitice. Eliminarea acesteia din curricula liceală limitează drastic accesul tinerilor la o educație completă și echilibrată.
În liceele pedagogice, absența geografiei în clasele superioare afectează direct calitatea viitorilor învățători. Cum ar putea un învățător să predea geografie elevilor de clasa a IV-a fără o pregătire temeinică în domeniu? O oră pe săptămână, timp de șapte ani, nu este suficientă pentru a asimila noțiunile esențiale necesare predării eficiente.
Geografia și provocările globalizării
Într-o societate marcată de globalizare, geografia joacă un rol crucial în înțelegerea acestui fenomen complex. Eliminarea sa din programa liceală lasă un vid în pregătirea tinerilor, privându-i de uneltele necesare pentru a înțelege interdependențele economice, sociale și culturale ale lumii moderne.
Mai ales în contextul actual, când extremismul și ideologiile xenofobe câștigă teren, geografia rămâne una dintre puținele discipline capabile să explice aceste fenomene dintr-o perspectivă obiectivă și informată.
Tendințele demografice, cauzele și consecințele migrației, impactul urbanizării și problemele legate de resursele naturale sunt subiecte care nu pot fi pe deplin înțelese fără un fundament solid în geografie.
Rolul esențial al geografiei în formarea tinerilor
1. Abordare interdisciplinară: Geografia integrează concepte din geologie, astronomie, demografie, ecologie, economie, istorie, biologie și filosofie, oferind o perspectivă globală asupra problemelor actuale, precum schimbările climatice, migrația și drepturile omului.
2. Promovarea diversității: Geografia încurajează înțelegerea diversității culturale și religioase, stimulând respectul și dialogul intercultural.
3. Conștientizare ecologică: Disciplina dezvoltă conștiința ecologică, evidențiind impactul activităților umane asupra mediului și subliniind importanța dezvoltării durabile.
4. Formarea gândirii critice: Geografia contribuie la dezvoltarea abilităților de analiză, argumentare și luare a deciziilor informate, esențiale într-o societate modernă.
Concluzie
Viitorul nostru, ca națiune și ca parte a comunității globale, depinde de modul în care înțelegem și respectăm planeta pe care trăim. Geografia nu poate fi redusă la o disciplină de plan secund; niciun stat care se respectă nu subminează importanța acesteia. Alegerea ne aparține: să investim în formarea unor generații capabile să înțeleagă și să protejeze lumea în care trăiesc sau să contribuim la perpetuarea ignoranței și a indiferenței față de mediul înconjurător.
Foto cu caracter ilustrativ, sursa: Pixabay.com
