Restructurări și fără bonusuri care sfidează bunul simț în cadrul Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva, anunță ministrul Mediului, Mircea Fechet. Totul, pentru „binele pădurii”, a subliniat acesta ieri, în cadrul unei conferințe de presă, după ce au ieșit la iveală informații legate de bonusurile de care beneficiază angajații din sistem, inclusiv la pensionare.
Problema, deși semnalată de ministrul Mediului recent, nu este o noutate în Romsilva. Din ce ne-au spus surse din Vrancea, compensațiile la care face referire acum ministrul Fechet sunt reglementate prin lege din anii 90. „Nu le-am inventat noi, sunt prevăzute în contractul colectiv de muncă”, ne-a spus interlocutorul nostru. Și, periodic, o dată la doi ani, condițiile au fost renegociate prin contractul colectiv de muncă.
Evident, bonificațiile s-au perpetuat, iar acum ministrul Fechet avertizează că „a fost un an prost pentru Regie și a fost al treilea an prost, nu primul an”. „Prost” în ceea ce privește profitul realizat de entitățile din subordinea RNP Romsilva și legat de cheltuieli, după cum detalia ministrul anterior. Potrivit statisticii, doar 16 entități din structura Romsilva ar fi pe plus.
Pe primul loc, Direcția Silvică Suceava, cu 105,093 mii lei, iar pe 18 – Direcția Silvică Bihor – 45 mii lei. DS Vrancea este evidențiată pe lista celor cu profit: 159 de mii de lei pe anul trecut. La extreme, 25 de entități sunt pe minus: Complex Silva are 1,047 mii lei, iar cel mai mult DS Caraș Severin – 34,798 mii lei.
Din informațiile noastre, profitul DS Vrancea provine, în mod preponderent, din vânzarea de masă lemnoasă. Anul trecut, această activitatea a adus aproximativ 15 milioane de lei, vânzarea de puieți forestieri sau ornamentali – aproximativ 1,5 milioane de lei, prestări servicii de pază – 1,4 milioane de lei, comercializarea de alte produse – în jur de 35 mii lei, în timp ce din produsele vânătorești – aproape 37.000 lei.
În oglindă cu profitul realizat, ministrul Fechet a postat zilele trecute pe Facebook și lista bonusurilor de pensionare din 2023 și din 2024. Numai în anul 2024, au fost plătite ca prime și sporuri aproximativ 178 de milioane de lei, cel puțin 10% din valoarea totală a cheltuielilor cu salarizarea în Romsilva, bugetate la 1,8 miliarde de lei, a spus acesta ieri.
Anul trecut, din Romsilva au ieșit la pensie peste o mie de angajați, 5 cazuri fiind și în Vrancea, conform listei publicate de ministrul Fechet: bonusul cel mai mare a fost de 184.308 lei, iar cea mai mică sumă – 18.116 lei. Ieri, ministrul a arătat că dorește stoparea „cheltuielilor nejustificate”. Într-adevăr, o primă măsură ne-a fost confirmată pe surse.
Astfel, la acest moment, cu excepția tichetelor de masă, au fost suspendate prevederile privind acordarea celorlalte prime sau a bonusurilor compensatorii la pensionare. Acestea, cum ne-au explicat silvicultorii vrânceni, „sunt drepturi prevăzute de contractul colectiv de muncă, este o formulă de calcul, în funcție de venit și de vechime”.
Ministrul Fechet vrea maxim 10 sau 15 direcții silvice în toată țara
Acum urmează noi reglementări și cel mai probabil un nou contract colectiv de muncă. Iar în teritoriu trebuie făcute analize, deoarece „sunt direcții silvice – mai mult de jumătate – care pierd bani în fiecare zi. Cu alte cuvinte, angajații, când vin la serviciu dimineața, încă din primul minut, încep să facă pierderi pentru regie și pentru statul român. La fel cum sunt direcții silvice extrem de performante, care practic țin în spate pe cele care nu știu să-și facă treaba”, a mai spus ministrul Mediului.
Ministrul a mai dezvăluit ieri că „prin țară, prin diverse ocoale silvice, se fac tot felul de „liste negre”, „cu pădurari care ar trebui dați afară, cu alte tipuri de angajați, poate muncitori necalificați”. Însă, a subliniat Mircea Fechet, măsuri trebuie luate în ceea ce privește managementul. Abia apoi se va face o analiză detaliată. „(…) în ocoalele de stat, șefii de ocol au mai curând o activitate de birou, lucru care afectează – în opinia mea – productivitatea”, a spus ministrul. De aceea, este decis să taie „în carne vie” în ceea ce privește direcțiile unde nu a fost productivitate, atenționând și că a decis „să nu mai avem nicio direcție silvică cu pădure puțină”. Silvicultorii spun că se fac mai multe simulări în ceea ce privește personalul silvic, inclusiv prin majorarea suprafețelor de pădure aflate în responsabilitatea pădurarilor.
Este însă neclar ce se va întâmpla cu parcurile naționale sau hergheliile finanțate prin Romsilva. În majoritatea cazurilor, veniturile obținute de administrațiile parcurilor sunt insuficiente pentru autofinanțarea activităților de pază și protecție a pădurilor. De asemenea, în cazul hergheliilor, acestea au ca obiectiv menținerea și dezvoltarea genetică a celor 13 rase de cai omologate în țara noastră.
În ceea ce privește suprafața totală a fondului forestier proprietate publică a statului, administrat de către DS Vrancea prin cele 4 ocoale silvice, aceasta este de 50.150 hectare, terenuri acoperite cu pădure fiind în suprafață de 47.824 ha.
Și, din ce a spus ministrul, din cele 41 de direcții silvice existente în acest moment, ar vrea să rămână 10 sau 15. Probabil primele care vor „pica” sunt cele care nu fac profit. Dar decizia este așteptată de la centru. Sau cel puțin propuneri. În caz contrar, ministrul a avertizat că va lua „pixul, carioca, mă apuc să desenez împreună cu colegii din minister noua structură a Regiei”.
Cert este că „ne propunem să reducem drastic numărul celor 99 de directori aflați astăzi în direcțiile silvice județene” și „o reducere masivă a numărului de direcții silvice”. Până la modificarea legii sau comasări, se va renegocia contractul colectiv de muncă, pentru eliminarea bonusurilor.
Pentru că, a spus Fechet, „în 2025 nu vreau să văd niciun ordin de plată în dreptul căruia să scrie bonus la pensionare sau bonus cu altă ocazie”. Totodată, ministrul nu mai vrea ca „cine se ocupă de pădure”, în speță pădurarii, „să facă și activitate comercială” din vânzarea lemnului. Pentru că „nu e firesc”.
Iar Mircea Fechet are și alte planuri: „Nu vor mai exista directori puși pe viață, cum sunt astăzi. Nu vor mai exista șefi de ocol puși pe viață, cum sunt astăzi. Vor avea un contract de mandat, vor avea maxim două mandate, vor da examen la fiecare cinci ani”.
