O prezență militară americană permanentă în țara noastră ar fi ‘un pas înainte’, dar și prezența rotațională este la fel de eficientă, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr. În interviu, ministrul se referă la cadrul legislativ care privește asigurarea spațiului aerian românesc, la un eventual calendar pentru livrarea sistemului PATRIOT care să îl înlocuiască pe cel cedat Ucrainei, dar vorbește și despre dezinformările care vizează domeniul Apărării din România.
AGERPRES: Domnule ministru, recent au fost descoperite alte noi urme de drone ruse care atacau porturile de la granița cu România, iar în prezent este în dezbatere legislația privind spațiul aerian românesc. Puteți da mai multe detalii legat de acest lucru? Pentru că au fost diverse scenarii – a fost scenariul să existe o apărare rotativă aliată, a existat și scenariul înaintat de către Ucraina ca România să poată doborî drone inclusiv din spațiul ucrainean. Ce aduce nou această legislație, când va fi gata?
Angel Tîlvăr: Pe 17 ianuarie, am avut un nou incident, așa cum foarte bine știți și pe care l-ați reflectat. Din nou, resturi de drone care au fost lovite de apărarea antiaeriană din Ucraina au căzut pe teritoriul național. Au fost mai multe evenimente de acest gen. De fiecare dată noi am activat procedurile pe care le avem în astfel de situații și, de la situație la situație, am luat toate măsurile care se impun, motiv pentru care probabil că știți că anul trecut, când am mai avut un incident asemănător, însuși secretarul general al NATO, domnul (Mark – n.r.) Rutte, a apreciat felul în care România împreună cu aliații acționează în astfel de situații.
Evident că această legislație despre care vorbim – este vorba de patru legi, dintre care două au trecut de Guvern și se află la Parlament, celelalte două se află în proceduri foarte aproape de sfârșit. Procedurile acestea au ca și cauză, pe de o parte, schimbarea Guvernului, care necesita reluarea circuitului de avizare, dat fiind faptul că s-au schimbat anumiți miniștri. Așa este procedura în România. Pe de altă parte, cred că la începutul acestei sesiuni își vor găsi și ele locul în Parlamentul României. Ele împreună fac sens, pentru că fiecare din aceste legi aduce noi elemente care să complinească acest cadru legislativ de care este nevoie și care nu face altceva decât să precizeze și să aducă mai multă acuratețe rolului pe care diferitele instituții ale statului român îl au în astfel de situații, pentru că Armata este doar o componentă a felului în care o țară se apără, inclusiv în astfel de situații.
În ceea ce privește posibilitatea ca noi să angajăm ținte deasupra teritoriului ucrainean, această discuție la momentul acesta nu există și nu s-a pus problema niciodată, pentru că este o decizie pe care o s-o luăm, evident, în cadrul aliat, ținând seama de faptul că România beneficiază, este donator de securitate la rândul ei, dar România beneficiază la acest moment prin apartenența la cea mai puternică alianță politică militară din istoria umanității. România este parte a Alianței, iar deciziile pe care le luăm și în astfel de situații, din motive logice, din motive de complementaritate, dacă vreți, sunt decizii pe care le luăm împreună cu aliații noștri. Noi i-am informat de fiecare dată de toate aceste incidente. Evident și ei au posibilitatea să vadă anumite lucruri și cred că acest cadru legislativ, care va fi complinit la începutul acestui an, cred că va marca sfârșitul unei perioade în care într-adevăr era nevoie de o mai mare precizie din punct de vedere legislativ.
AGERPRES: A mai fost și scenariul acela legat de România care să apere spațiul aerian al Republicii Moldova.
Angel Tîlvăr: Moldova este o țară care din punct de vedere militar este neutră. Noi avem o colaborare bilaterală cu Republica Moldova, din motive care țin de apropierea noastră de această țară și, dacă e să vorbim de relația cu Moldova, cred că toată lumea a observat că România s-a implicat activ în perioada în care Moldova, din cauza războiului din Ucraina, a fost afectată din punct de vedere energetic, din punct de vedere economic, România având o contribuție importantă din punct de vedere economic la bunul mers și la normalitatea vieții din Republica Moldova. Din punct de vedere militar avem relații bilaterale, dar ținând seama de statutul de neutralitate pe care un stat suveran și l-a asumat.
AGERPRES: România a donat un sistem PATRIOT către Ucraina și înțelegerea era o primire a unui sistem PATRIOT echivalent sau chiar mai bun. Când se va întâmpla? Aveți un calendar?
Angel Tîlvăr: Vreau să salut faptul că la sfârșitul acestui an Guvernul american a luat decizia să aprobe livrarea către România a trei sisteme PATRIOT, care erau în program. În plus, față de aceste trei sisteme, în ceea ce privește acest sistem, pe care l-am donat, care are o valoare de aproximativ 300 de milioane… deja parteneri din trei state membre NATO au contribuit din punct de vedere financiar, România urmând să plătească doar transportul și probabil TVA-ul pentru acest echipament. Ne așteptăm ca semnarea pentru acest sistem să aibă loc în luna februarie. Discuțiile sunt în desfășurare între noi și partenerul american.
AGERPRES: Iar de la semnare la livrare există o estimare?
Angel Tîlvăr: Nu pot să vă dau acest element, pentru că depinde de felul în care vor evolua discuțiile pe această temă. Dar ce pot să vă spun este că foarte repede, ținând seama de cum se întâmplă lucrurile în ceea ce privește achizițiile militare, în această perioadă, foarte repede acest sistem a fost aprobat și contractul va fi semnat, ceea ce se încadrează în estimările noastre, atunci când am luat decizia susținută de Parlament de a face această donație. A fost o decizie de țară.
AGERPRES: Există discuții și acum, în noua administrație Trump, există discuții și la nivel aliat de alocare mai mare din PIB către Apărare. Au existat discuții – maximul este de 5%. Analiștii spun că acest 5% mai degrabă este o temă de negociere, s-ar duce pe la un 3% din PIB către Apărare. Acum noi nu avem buget de stat…
Angel Tîlvăr: Avem buget de stat, urmează să avem bugetul (pe 2025 – n.r.).
AGERPRES: Vom avea următorul buget. Dumneavoastră, în discuțiile acestea preliminare, credeți că e fezabil un 3% din PIB către Apărare?
Angel Tîlvăr: În primul rând, vreau să pornesc spunând un lucru care este bine să fie știut de toată lumea, și anume faptul că România încă din 2017 a avut un plafon de 2% (din PIB pentru Apărare – n.r.), ceea ce ne-a permis să achiziționăm echipamente pe care acum alții le contractează și pe care le vor avea peste ani de zile. Mă refer la echipamente de tip PATRIOT sau HIMARS. Deci România a fost un frontliner din acest punct de vedere. Pe de altă parte, anul trecut am avut un buget care, după părerea mea, a satisfăcut nevoile noastre, deși orice minister și orice ministru își dorește pentru ministerul pe care îl conduce o alocare cât mai mare, dar suntem de partea României și știm că România are priorități și are multe, multe situații la care trebuie să ofere soluții, din punct de vedere intern. Această estimare de 5% este o propunere, evident, statele… Pentru că la ora actuală pot să vă spun că doar 23 din cele 32 de state membre NATO au un plafon de 2% atins. Deci, din acest punct de vedere, cred că există o marjă, o libertate a fiecărei țări de a vedea măsura care poate să facă o astfel de alocare și cred că lucrurile fiind în discuție este prematur să tragem concluzii.
Ceea ce este evident este că situația creată de Rusia prin agresiunea asupra Ucrainei, dar și mediul de securitate internațional fac să putem vorbi de o prioritate din punct de vedere al alocărilor pentru Apărare, pentru că este un mediu de securitate destul de plin de provocări, cu un anumit grad de volatilitate, iar țările trebuie să facă față nevoilor de apărare.
După cum știți, există și discuții la nivel european pe această temă. Există discuții vizavi de înzestrarea în comun, care ar scădea costurile de achiziții. La toate aceste discuții, România este parte, procesele de reflecție care sunt declanșate de astfel de propuneri sunt procese la care și România participă. Deci vom lua decizii în acord cu interesul nostru, cu posibilitățile noastre și cu obligațiile pe care le avem în raport cu Alianța din care facem parte. (…)
AGERPRES: Legat de exercițiile militare aliate, care sunt programate anul acesta în România, unul dintre cele mai proeminente este Dacian Spring. Este un exercițiu la care Grupul de Luptă de la Cincu va fi ridicat la nivel de brigadă.
Angel Tîlvăr: Da, este un exercițiu final care va fi urmat probabil de ridicare la nivel de brigadă. Înainte de aceasta, vreau să spun că a început deja un alt exercițiu (Steadfast Dart – n.r.) în care în jur de 5.000 de militari străini se află pe teritoriul național și vor efectua exerciții împreună cu militarii români și cu militari din alte țări. Este o practică frecventă, se întâmplă peste tot în țările NATO, dar acest Dacian Spring va avea o componentă de aproximativ 4.000 de militari care vor participa la acest exercițiu. Pe lângă aceste exerciții, să știți că întregul an va cuprinde exerciții militare care vor avea loc pe teritoriul nostru și noi vom avea militari prezenți în alte zone unde vor participa la exerciții militare.
Estimăm ca 14 – 15.000 de militari să participe la aceste exerciții, ceea ce ne conferă nouă posibilitatea de a evalua că există un nivel de pregătire și există un nivel de apărare care să permită desfășurarea unui trai normal în țara noastră. Acesta ar fi și scopul pentru care noi funcționăm, pentru a asigura românilor o viață normală. (…)
AGERPRES: Pentru că vorbeați de baza de la Kogălniceanu, vorbeați de Deveselu, aceste baze au fost și subiectul multor fake news-uri, multor dezinformări, iar Ministerul Apărării, cel mai recent acum, transmite mesaje de infirmare a acestor dezinformări.
Angel Tîlvăr: În primul rând, când nu negăm absolut toate stupizeniile care circulă în mediu virtual sau … Le negăm pe cele pe care le considerăm noi și avem aici o echipă de oameni pregătiți și mă bucur că reprezentanți ai presei au remarcat felul în care Ministerul Apărării comunică pe astfel de situații. Erau lucruri de așteptat, ele au început nu acum. Toată Uniunea Europeană și partenerii noștri și aliații noștri menționează faptul că sunt victimele fake news-urilor, ale acțiunilor de dezinformare, de influențare a opiniei publice, scopurile fiind sau scopul fiind unul absolut evident: slăbirea încrederii pe care populația s-o aibă în propriul sistem militar, descurajarea sprijinului pentru Ucraina, producerea de disensiuni sau de puncte de vedere diferite între aliați.
Interviul INTEGRAL pe www.agerpres.ro
