Comisia Europeană a respins miercuri acuzațiile de cenzură formulate de patronul Meta, Mark Zuckerberg, care a renunțat în SUA la programul de ‘verificare a faptelor’ (fact-checking), în timp ce Donald Trump se pregătește să revină la Casa Albă, relatează AFP. Rețeaua de socializare Meta a anunțat marți eliminarea programului său de ‘verificare a faptelor’ (fact-checking) și diminuarea cenzurii cu privire la unele teme conflictuale precum imigrația sau identitatea de gen, teme asupra cărora Meta a fost acuzată că cenzurează opiniile conservatoare. ‘Am ajuns într-un punct în care pur și simplu sunt prea multe greșeli și prea multă cenzură. A sosit momentul să revenim la rădăcinile noastre în ceea ce privește libertatea de exprimare’, a recunoscut directorul general al Meta, Mark Zuckerberg.
Decizia acestuia survine după ce republicanul Joel Kaplan a fost numit șef pentru afaceri globale al Meta, iar în comitetul de conducere al companiei a fost numită Dana White, o apropiată a președintelui ales al SUA, Donald Trump.
Sistemul de ‘verificare a faptelor’ (fact-checking) va fi înlocuit de Meta în SUA cu un sistem de ‘note comunitare’ (community notes) similar celui aplicat de rețeaua X a lui Elon Musk. Schimbarea privește însă numai SUA, în timp ce în UE compania lui Zuckerberg trebuie să se supună în continuare normelor Legii Serviciilor Digitale (Digital Services Act).
Zuckerberg a deplâns în acest sens faptul că ‘numărul legilor care instituționalizează cenzura (în UE) nu încetează să crească și prin urmare este dificil să se construiască acolo ceva inovator’, declarație criticată de Comisia Europeană. ‘Respingem categoric orice alegație de cenzură din partea noastră’, a reacționat astfel o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, Paula Pinho. Executivul comunitar a indicat deja de marți că va continua să monitorizeze respectarea de către Meta a regulilor UE.
Pe de altă parte, Maria Ressa, jurnalistă filipineză și laureată a premiului Nobel pentru pace, a avertizat miercuri împotriva unei ”epoci extrem de periculoase” pentru jurnalism după decizia Meta (Facebook, Instragram, WhatsApp) de a renunța la operațiunile sale de verificare a faptelor (fact-checking) în SUA, potrivit France Presse.
”Mark Zuckerberg afirmă că aceasta se face în numele libertății de expresie. Este complet fals”, a declarat Maria Ressa într-un interviu acordat AFP, exprimând temerea că ”urmează o epocă extrem de periculoasă” pentru jurnalism. Laureată a premiului Nobel pentru pace în 2021, jurnalista filipineză este o personalitate de marcă a luptei împotriva dezinformării. Ea este cofondatoarea din 2012 a platformei digitale de jurnalism de investigație Rappler, o media care și-a concentrat atenția asupra violențelor comise în timpul campaniei antidrog lansată de fostul președinte filipinez Rodrigo Duterte. ”Doar dacă sunteți motivat de profit puteți pretinde aceasta, numai dacă vreți puterea și banii puteți pretinde așa ceva. Este vorba aici de securitate”, subliniază ea.
De ani de zile, Donald Trump critică sever Meta, acuzând gigantul de partizanat în ceea ce-l privește și amenințând să ia măsuri de represalii împotriva proprietarului, după ce va fi învestit în ianuarie. Trump, care a promis în prima sa conferință de presă post-electorală ”să redreseze” presa americană ”coruptă” pare să fi luat exemplu de la Duterte, afirmă Maria Ressa. ”Jurnaliștii au un ansamblu de norme și de etică” de respectat, a reamintit ea. ”Ceea ce Facebook va face este să se debaraseze de asta și să permită minciunilor, mâniei, fricii și urii să infecteze fiecare persoană pe platformă”, iar aceste măsuri ar putea să ducă până la urmă la o ”lume fără fapte”.
Site-ul Rappler al Mariei Ressa, precum și AFP, la fel ca alte peste 90 de organizații de ”fact-checking” sunt plătite de Meta pentru a verifica articolele care conțin potențiale informații false. Mai exact, AFP participă la un program de fact-checking în peste 26 de limbi, dezvoltat de Facebook, care remunerează peste 80 media în toată lumea pentru a utiliza ”verificarea faptelor” pe platforma sa, pe WhatsApp și pe Instagram. Conținuturile considerate ”false” sunt apoi ”retrogradate” în fluxurile de informații, astfel încât mai puțini oameni să le vadă și dacă unul dintre ei încearcă să împărtășească astfel de mesaje pentru alți utilizatori, aceștia din urmă primesc un mesaj care explică de ce conținutul respectiv este înșelător.
Potrivit unui studiu din 2023 al International Fact-Checking Network (IFCN), o rețea internațională formată din 137 de organisme de fact-checking din care face parte și AFP, programul Meta constituia o ”sursă de venituri importante” pentru actorii din acest sector. Rappler își exprimă totuși într-un comunicat intenția de a continua să lucreze cu Facebook ”pentru a proteja Filipinele de manipulare și de pericolele dezinformării”. ”Este un an crucial pentru supraviețuirea jurnalismului’ și ‘ceea ce se petrece în SUA nu este decât un început”, avertizează Maria Ressa.
