CSAT sau serviciile nu pot începe să spioneze un candidat la alegeri, a declarat, miercuri, preşedintele Klaus Iohannis, susţinând că în caz contrar s-ar ajunge „imediat înapoi la vechea Securitate”. Şeful statului a fost întrebat de jurnalişti cu privire la întârzierea luării unei decizii privind turul întâi al alegerilor prezidenţiale. „Noi discutăm de ani de zile aceste chestiuni, deci nu este ceva ce am aflat alaltăieri, dar de la a şti că există acest pericol până la a găsi concret ce s-a întâmplat este cale lungă. Trebuie să înţelegem că nimeni dintre cei care ne atacă nu o face într-un mod transparent. Se ascund perfect în cyber-space, este aproape imposibil de găsit legătura şi firul, se folosesc de servere din toată lumea, se folosesc de servere care sunt conectate la alte servere, la alte servere, deci să nu-şi imagineze cineva că aceste atacuri se fac cu semnătură, cu dragoste din partea Estului. Nu. Sunt foarte, foarte greu de documentat”, a spus Klaus Iohannis, la Bruxelles, înaintea Summitului UE – Balcanii de Vest.
Şeful statului a adăugat că toată lumea este conştientă că problema există, dar de la a cunoaşte că aceasta există până la a o preveni şi până la a o remedia este de multe ori foarte complicat. „Nu poate nimeni, nici CSAT, nici un serviciu nu poate să înceapă să spioneze proprii politicieni. Am ajunge înapoi unde am fost înainte de ’89. Fiecare are libertatea dacă vrea să candideze să-şi facă campanie, să spună oamenilor ce vrea, aşa este în politică. Nu poţi să vii şi să interzici un candidat fiindcă vorbeşte ciudăţenii în campanie, dacă nu încalcă legea. Se pare că au fost şi încălcări ale legii în zona de antisemitism, de propagandă legionară, care poate ar fi trebuit să fie urmărite mai îndeaproape. Probabil, data viitoare aşa se întâmplă. Dar, atenţie, acesta este un lucru foarte, foarte serios şi vreau să îl tratăm aşa cum este. Serviciile secrete nu au voie să urmărească politicieni în intern. Pur şi simplu, am ajunge imediat înapoi la vechea Securitate. Aşa ceva este inacceptabil. De aceea, este cu atât mai complicat să urmăreşti aceste ingerinţe. Plus, nu-şi permite nimeni pauşal să condamne campaniile electorale că este posibil să fi intervenit X şi Y. Trebuie verificat, trebuie văzut şi pe urmă, sigur, trebuie luate măsurile care se impun”, a subliniat preşedintele.
El a precizat că şeful statului şi CSAT nu au nicio atribuţie în procesul electoral propriu-zis. „Eu am reacţionat în momentul în care de la servicii am primit semnale că există o ingerinţă străină. Deci, atenţie, CSAT a fost convocat pe ingerinţă străină, nu pe felul cum a mers campania. Aia nu-i treaba CSAT-ului. Însă, CSAT trebuia să primească nişte documente, trebuiau terminate nişte investigaţii înainte să vadă CSAT-ul ce se întâmplă de fapt şi asta a durat cât a durat – patru zile. După care CSAT a făcut o comunicare, care a fost publică, că au existat ingerinţe, că au fost atacuri cibernetice, că o reţea socială a avut un comportament nelegal şi a favorizat net pe unul dintre candidaţi. Aceste lucruri au fost comunicate”, a afirmat şeful statului.
Klaus Iohannis a mai declarat că, probabil, în spaţiul public încă există o anumită reticenţă faţă de ce comunică serviciile sau CSAT. „La puţină vreme după aceea, un grup mare de organizaţii neguvernamentale a cerut desecretizarea acestor documente, iar cei care au emis aceste documente au fost de acord, s-au pornit acţiunile destul de complexe de desecretizare şi ele au fost făcute publice. După care a apărut o analiză mai aprofundată şi la CCR, cu rezultatul pe care îl ştim, cu anularea întregii proceduri de alegerea preşedintelui României. Asta a fost evoluţia”, a menţionat preşedintele Iohannis. El a punctat că CSAT-ului îi este interzis să comunice concluzii şi documente către alte entităţi decât cele specificate în legea proprie, iar CCR nu este între instituţiile care primesc din oficiu comunicări cu documente secrete.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că nu face pe nimeni responsabil în ceea ce priveşte alegerile prezidenţiale şi a punctat că legislaţia electorală trebuie să fie îmbunătăţită, iar instituţiile care se ocupă de cyber-space să aibă o cooperare mai strânsă. Întrebat dacă are garanţia că la următoarele alegeri nu vor mai fi interferenţe, preşedintele a spus: „Noi avem lecţia învăţată şi nu pornesc de la premisa că se va repeta ce s-a întâmplat prima dată. Asta este ceea ce cred eu, sunt convins că toată lumea va fi mult mai atentă şi cred că următoarea rundă de alegeri se va desfăşura în condiţii de mai bună transparenţă”.
Klaus Iohannis a afirmat, miercuri, că prelungirea mandatului său la Cotroceni, după anularea scrutinului prezidenţial, este clară constituţional şi legal. „Cum să plec dacă Constituţia îmi spune trebuie să stau? Nu este o alegere. Dacă aş pleca, ar trebui să plec prin demisie”, a spus el, înainte de a participa, la Bruxelles, la Summitul UE – Balcanii de Vest. În acest caz, a adăugat Iohannis, demisia ar trebui să aibă o motivaţie „extrem, extrem de solidă pentru un interes public”. „Nu pentru interesul unui politician sau altui politician care vrea să se profileze împotriva mea. Aş face-o doar, repet, atunci când ar exista un interes public major, care altfel nu se poate rezolva”, a explicat el. Politicienii care susţin contrariul, a susţinut Iohannis, vor „să pară salvatorii naţiunii şi eu nu”. Preşedintele a făcut apel la organizarea alegerilor prezidenţiale cât mai curând. „Nu cred că o tergiversare ar ajuta la ceva”, a mai afirmat şeful statului.
Iohannis a avut, miercuri, la Bruxelles o întâlnire cu preşedintele Consiliului European, Antonio Costa. Joi, preşedintele Klaus Iohannis va participa la reuniunea Consiliului European.
