Un bucureștean a chemat în judecată la Tribunalul Vrancea nu mai puțin de 25 de părți – persoane fizice, asociații, ambasade și nu numai, însă nici măcar instanța nu a reușit să lămurească exact care era dorința reclamantului. Aceasta în condițiile în care bărbatul are zeci de procese deschise la instanțele din toată țara, la Secțiile de administrativ contencios și fiscal.
De altfel, și la instanța noastră au fost înregistrate trei dosare având același reclamant, iar în unul dintre acestea, introdus în noiembrie 2024 la Tribunalul Vrancea, bucureșteanului i s-a pus în vedere înainte de orice să lămurească mai multe aspecte. Astfel, i s-a solicitat să își motiveze și să indice obiectul cererii, dar și „să precizeze cu cine înţelege să se judece”.
Demers făcut de instanță în condițiile în care bucureșteanul chemase în judecată inclusiv entități precum Ministerul Dotărilor Republica Arabă Siriană, Ambasada Italiei, Centrul de Afaceri şi Întreprinderi Siriene, Reprezentanţa Comisiei Europene în România, Patriarhia Română, Arhiepiscopia Romano Catolică Bucureşti, Federaţia Comunităţii Evreieşti din România – Cultul Mozaic și Secretariatul de Stat pentru Culte.
Lista celor chemați în judecată nu se oprește aici, ci continuă cu Ambasada Franţei în Bucureşti, Ambasada Germaniei în România, MAE Arabia Saudită – Filialele Ministerului Makkah ai-Mukaramah, Filiala Jeddah, Catedrala Duomo Milano, Familia Regală Engleză, Familia Regală Rusia, Biserica lui Isus Hristos a Sfinţilor din zilele din urmă – Biserica Mormonă, Centrul Islamic al Angliei, Bodh Gaya – Templul Mahabodhi, Biserica Catolică și Institutul pentru Opere de Religie.
Numai că reclamantul nu a lămurit instanța cu privire la ce dorea exact, se precizează într-un document publicat pe rejust.ro: „Comunicarea a fost îndeplinită legal, la data de 14.11.2024, (…) procedura de citare întorcându-se cu menţiunea mutat. S-a refăcut procedura de comunicare, dovada de comunicare întorcându-se de asemenea cu menţiunea mutat.
Cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele și prenumele sau, după caz, denumirea oricăreia dintre părți, obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ori semnătura părții sau a reprezentantului acesteia este nulă. (…) Se constată că reclamantul nu a îndeplinit niciuna dintre obligațiile enumerate mai sus, lipsa de diligență a acestuia în îndeplinirea obligaţiilor procesuale fiind vădită, sens în care (…) se va dispune anularea cererii”.
Însă tot la Tribunalul Vrancea, reclamantul mai are două procese deschise strict împotriva Consiliului Local Sector 2 București, pentru anularea unui act administrativ. Și, dacă unul dintre dosare nu a primit niciun termen de judecată, al doilea, introdus în luna mai 2024, a fost declinat la București.
Aceasta pentru că bucureșteanul solicita anularea unui act administrativ – certificat de handicap – emis de către Consiliul Local Sector 2 Bucureşti, pe care îl considera „ilegal” şi „emis în fraudarea legii”. Iar acesta nu este primul proces în care se solicită anularea certificatului în cauză, cu subiect și predicat.
În 2022 de altfel, la București s-a și dat o soluție, în condițiile în care reclamantul arăta că nu era de acord cu încadrarea în gradul de gandicap stabilit, întrucât nu suferea de boala psihică descrisă în acte. La acel moment, 2022, acțiunea a fost respinsă ca tardivă, dat fiind că certificatul de încadrare în grad de handicap accentuat, valabil permanent, fusese emis în anul 2015.
„Prezenta cerere de chemare în judecată a fost înregistrată la data de 05.11.2021. De asemenea, reclamantul a mai introdus aceeași cerere și la data de 16.08.2021 (…), anulată în procedura prealabilă (…) deoarece reclamantul nu a precizat datele de identificare ale pârâtului. Așadar cererea de chemare în judecată având ca obiect contestarea certificatului de încadrare în grad de handicap a fost formulată la mai mult de 6 ani de la data comunicării acestuia sub semnătură către beneficiar”, reținea instanța, potrivit rejust.ro.
