Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, este pomenit în calendarul creştin ortodox la 26 octombrie.
Această zi marchează un moment important în spiritualitatea românească, fiind încărcată de semnificații, tradiții și obiceiuri transmise din generație în generație.
Sfântul Mucenic Dimitrie s-a născut în cetatea Solun (Tesalonic), din părinţi de neam bun şi drept-credincioşi.
Tatăl său era voievod în cetatea Solunului şi era creştin. Dar nu îndrăznea să mărturisească public credinţa în Hristos, căci atunci era mare prigoană asupra creştinilor din partea păgânilor împăraţi.
„El avea în palatul său o cămară ascunsă de rugăciune, în care erau două sfinte icoane, împodobite cu aur şi cu pietre scumpe: una a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Cel ce S-a întrupat, iar alta a Preasfintei Sale Maici, Fecioara Maria, înaintea cărora întotdeauna aprindea candela şi aducea tămâie şi se ruga împreună cu soţia sa cea de o credinţă, adevăratului Dumnezeu, Cel ce locuieşte întru cei de sus, Fiului Său Unul născut şi Fecioarei Maria cea preanevinovată. Asemenea era şi milostiv către săraci şi aducea mari faceri de bine celor care le trebuiau. Dar nu aveau fii, şi pentru aceasta erau în mare mâhnire şi se rugau lui Dumnezeu cu tot dinadinsul, ca să le dea moştenitori casei lor”. (Vieţile Sfinţilor)
„După multă vreme au fost auziţi, pentru că, aducându-şi aminte Cel Preaînalt de rugăciunile şi de milosteniile lor, le-a dat lor un fiu; pe acest sfânt şi vrednic de fericire Dimitrie, la a cărui naştere s-a veselit tot Solunul împreună cu voievodul lor, care a dat la toată cetatea, dar mai ales săracilor, un mare ospăţ, mulţumind lui Dumnezeu pentru acest mare dar”. (Vieţile Sfinţilor)
Când copilul a ajuns la vârsta la care să poată cunoaşte şi să înţeleagă adevărul, a fost dus de părinţii săi, în camera lor de rugăciune, unde a văzut sfintele icoane. Aici chemând în taină un preot şi câţiva creştini, prieteni ai lor, l-au botezat pe fiul lor în numele Preasfintei Treimi.
După moartea tatălui său, tânărul Dimitrie a fost chemat de împăratul Maximian (286-305) şi numit în locul acestuia, voievod şi comandant al Tesalonicului, cu ordinul de a-l curăţa de creştini.
„Sfântul Dimitrie, luând de la împărat dregătoria, a mers la Solun, unde a fost primit cu mare cinste de cetăţeni şi îndată a început a mărturisi înaintea tuturor numele lui Iisus Hristos, pe care îl preamărea, precum şi a învăţa pe toţi credinţa. El a devenit pentru tesaloniceni un alt Apostol Pavel, aducându-i pe ei la cunoştinţa adevăratului Dumnezeu şi dezrădăcinând închinarea la idoli”. (Vieţile Sfinţilor)
Nu după mult timp, i s-a făcut cunoscut împăratului că Dimitrie este creştin şi pe mulţi îi aducea la credinţa sa, lucru pe care auzindu-l acesta, s-a mâniat şi a dorit să meargă în cetatea Tesalonic să vadă cu ochii săi.
„Întorcându-se atunci de la războiul pe care l-a purtat cu sciţii şi cu sarmaţii, pe care i-a supus sub stăpânirea împărăţiei Romei şi venind biruitor, a făcut din cetate în cetate praznice şi jertfe idoleşti, apoi a venit şi în Tesalonic”. (Vieţile Sfinţilor)
Aici l-a chemat în faţa sa pe comandantul cetăţii, tânărul Dimitrie, care stând înaintea împăratului, cu mare îndrăzneală a mărturisit că este creştin.
Sfântul Dimitrie a fost închis într-o baie mare şi veche, căci locul i s-a părut împăratului a fi mai de necinste decât închisoarea de obşte.
„L-au pus, deci, pe sfânt în cămările acelei băi, care era adâncă şi în care, intrând el, se ruga, grăind ca David: ‘Dumnezeule, spre ajutorul meu ia aminte Doamne, ca să îmi ajuţi mie, grăbeşte, că Tu eşti răbdarea mea Doamne, Doamne, nădejdea mea din tinereţile mele. Spre Tine m-am întărit din pântece, din sânul maicii mele, Tu eşti acoperitorul meu până ce voi fi. Pentru aceasta se va veseli gura mea, când voi cânta Ţie şi limba mea toată ziua va învăţa dreptatea Ta’ „. (Vieţile Sfinţilor)
În această temniţă, în ziua de 26 a lunii octombrie, când începea a se lumina de ziuă, au intrat ostaşii şi, aflându-l pe Sfântul Dimitrie stând la rugăciune, l-au împuns pe el cu suliţele. Întâia suliţă cu care a fost împuns a fost în coasta dreaptă, în locul în care a fost împuns şi Hristos pe cruce. Căci sfântul, cum a văzut pe ostaşi, singur a ridicat mâna dreaptă şi aceştia I-au şi împuns.
„Astfel, închipuind patima lui Hristos Domnul, Cel împuns cu suliţa, sfântul şi-a dat în mâinile Lui cinstitul său suflet. Iar trupul lui care zăcea pe pământ fără cinste, mergând noaptea un oarecare dintre credincioşi, l-a luat în taină şi l-a îngropat”. (Vieţile Sfinţilor)
Deasupra mormântului Sfântului Dimitrie a fost zidită o bisericuţă în care se săvârşeau multe minuni. În această bisericuţă a intrat prefectul Iliricului, Leontie, şi în timp ce se ruga, s-a vindecat de o boală care îl chinuia de multă vreme. Pentru acest fapt, Leontie a mulţumit lui Dumnezeu şi Sfântului Mucenic Dimitrie şi a zidit o biserică mai mare şi mai frumoasă în locul celei dintâi.
Când s-a săpat temelia pentru această construcţie, au fost găsite moaştele Sfântului Dimitrie, care izvorau mir bine mirositor, în aşa fel încât toată cetatea a fost umplută de mireasmă. De aceea, i se mai spune Sfântului Mucenic Dimitrie şi Izvorâtorul de Mir.
Edificiul paleocreştin original există şi astăzi şi face parte din site-ul Monumentelor Paleocreştine şi Bizantine din Tesalonic, aflându-se pe lista monumentelor din Patrimoniul mondial UNESCO din anul 1988.
Biserica Sfântul Dimitrie din Tesalonic adăposteşte moaştele Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, care este şi ocrotitorul oraşului.
Tradiții și obiceiuri de Sfântul Dimitrie
Ziua Sfântului Dimitrie este marcată de numeroase tradiții și obiceiuri, multe dintre ele legate de viața agrară și de pregătirea pentru iarnă.
Moșii de toamnă: În ajunul sărbătorii, se fac pomeni pentru sufletele celor adormiți, o tradiție asemănătoare cu cea de la Moșii de primăvară. Se crede că, în această noapte, sufletele celor plecați dintre noi se întorc pe pământ și se ospătează alături de cei vii.
Îngrijirea mormintelor: Credincioșii merg la cimitir pentru a curăța și a împodobi mormintele celor dragi, aprinzând lumânări și rugându-se pentru sufletele lor.
Gătitul bucatelor tradiționale: Gospodinele pregătesc bucate specifice, precum colivă, grâu fiert cu lapte și nuci, plăcinte cu dovleac sau mere.
Prognoza vremii: Se spune că, în funcție de cum este vremea de Sfântul Dimitrie, se poate prezice cum va fi iarna. Dacă este o zi caldă și însorită, iarna va fi blândă, iar dacă este frig și plouă, iarna va fi grea.
Superstiții legate de Sfântul Dimitrie
Pe lângă tradiții și obiceiuri, există și o serie de superstiții legate de ziua Sfântului Dimitrie.
Nu se lucrează pământul: Se spune că, de Sfântul Dimitrie, nu este bine să se lucreze pământul, pentru a nu atrage ghinionul și a nu strica recoltele viitoare.
Nu se spală rufe: Se crede că, dacă se spală rufe în această zi, Sfântul Dimitrie se va supăra și va trimite vreme rea.
Nu se împrumută bani: Se spune că, dacă împrumuți bani de Sfântul Dimitrie, vei avea ghinion tot anul.
Se aprind focuri: În unele zone, se obișnuiește să se aprindă focuri pe dealuri, pentru a alunga spiritele rele și a proteja gospodăriile.
Aproape 259.000 de români îşi sărbătoresc onomastica pe 26 octombrie, la praznicul Sfântului Dimitrie, cel mai întâlnit fiind prenumele masculin Dumitru, conform datelor furnizate Direcţia generală pentru evidenţa persoanelor din cadrul Ministerul Afacerilor Interne.
Situaţia statistică referitoare la românii de sex masculin care îşi sărbătoresc onomastica de Sfântul Dimitrie este: Dima – 1.031; Dimitri – 770; Dimitrie – 6.178; Dimitriu – 9; Dimitru – 11; Dumitrache – 659; Dumitrică – 31; Dumitriu – 30; Dumitru – 209.692; Dumitruţ – 16; Mitache – 63; Mitică – 6.879; Mitrea – 69; Mitrel – 69; Mitrică – 91; Mitru – 164; Mitruş – 64; Mitruţ – 439; Mitu – 405; Mituş – 157.
În ceea ce priveşte persoanele de sex feminin: Demetra – 416; Dima – 16; Dimitra – 227; Miţa – 1.763; Dimitrina – 17; Dimitriţa – 32; Dumitra – 20.559; Dumitrana- 254; Dumitrica – 350; Dumitriţa – 7.534; Mitica – 560; Mitra – 256; Mitrica – 36.
