La 700 de metri sub pământ, un nou observator ştiinţific, construit de China şi care atrage cercetători străini, îşi propune să fie primul din lume care rezolvă o veche enigmă a fizicii – înaintea Statelor Unite, informează AFP. Construit la Kaiping, în provincia Guangdong din sudul Chinei, la mare adâncime pentru a limita radiaţiile parazitare, JUNO („Jiangmen Underground Neutrino Observatory”) a primit recent un grup de jurnalişti de la câteva companii mass-media internaţionale, inclusiv de la AFP.
După o coborâre cu funicularul printr-un tunel cu pereţi umezi, se ajunge în camera imensă în care se află detectorul – o sferă monumentală de 35 de metri în diametru. „A fost complicat din punct de vedere tehnologic”, a explicat Wang Yifang, director al Institutului chinez de fizică a energiei înalte (IHEP) şi coordonatorul proiectului JUNO.
„Nimeni nu a mai construit vreodată un detector ca acesta”, a subliniat el, în timp ce muncitorii care purtau căşti de protecţie făceau ultimele retuşuri la structura din oţel inoxidabil şi acril. Rolul dispozitivului, începând din august 2025, când va colecta primele date: detectarea particulelor neutrino emise de două centrale nucleare chineze, situate fiecare la o distanţă de 53 de kilometri.
Însă ce sunt neutrino?
Sunt particule elementare, minuscule grăunţe de materie care ne înconjoară şi care se deplasează cu o viteză apropiată de cea a luminii. Îi fascinează pe fizicieni. De ce? Pentru că masa, natura şi oscilaţiile lor reprezintă un mister. O mai bună înţelegere a lor va reprezenta o mai bună înţelegere a fenomenelor fizice, pe Terra şi în alte locuri din spaţiu.
Obiectivul principal al proiectului JUNO este tocmai acesta: rezolvarea unei enigme legate de neutrino. Aceste particule se prezintă în trei stări de masă (m1, m2, m3), iar oamenii de ştiinţă vor să afle care dintre ele este cea mai uşoară şi care este cea mai grea. De ce? Pentru că rezolvarea acestei probleme, denumită „ordin de masă”, este crucială pentru îmbunătăţirea modelului care le permite cercetătorilor să înţeleagă mai bine fizica particulelor. Acest lucru le-ar permite să afle mai multe informaţii despre originea şi destinul Universului.
Este un proiect „entuziasmant”, a declarat Patrick Huber, directorul Centrului de fizică a particulelor neutrino din cadrul Universităţii Virginia Tech din Statele Unite.
„El va testa serios viziunea noastră asupra oscilaţiei neutrino şi a mecanicii cuantice. Dacă JUNO va arăta că până acum această viziune a fost eronată, atunci va fi o revoluţie”, a adăugat el. Studiul particulelor neutrino în cadrul observatorului din China i-ar putea ajuta pe cercetători, de asemenea, să înţeleagă mai bine stelele, Soarele şi exploziile stelelor masive. Proiectul a costat aproximativ 2,2 miliarde de yuani (285 de milioane de euro). Construcţia sa, care a început în 2014, va fi finalizată în 2025.
Va fi nevoie de aproximativ şase ani de date ştiinţifice pentru a găsi răspunsul la întrebarea legată de „ordinul de masă”. Experimente similare sunt efectuate sau sunt planificate în Statele Unite şi Japonia. Însă JUNO este „înaintea jocului”, a declarat pentru AFP Jennifer Thomas, fizician la University College London.
Geopolitica nu este niciodată prea departe
„Credem că putem obţine rezultatul ordinului de masă al neutrino înaintea celorlalţi. Un om de ştiinţă vrea întotdeauna să fie primul!”, a declarat Wang Yifang. El a subliniat că această colaborare internaţională este „una dintre cele mai importante din lume”, cu aproximativ 750 de membri din 17 ţări, inclusiv din Statele Unite. „Avem două grupuri de americani care participă. Alţii sunt interesaţi şi ar dori să ni se alăture. Dar, din păcate, din motive pe care toată lumea le cunoaşte, nu au fost autorizaţi să facă acest lucru”, a adăugat Wang Yifang. Instituţiile ştiinţifice americane sunt îndemnate să slăbească legăturile pe care le au cu omologii lor chinezi: Statele Unite, care privesc cu suspiciune emergenţa politico-economică a Chinei, au suspectat de spionaj anumiţi oameni de ştiinţă chinezi prezenţi pe teritoriul lor.
Juan Pedro Ochoa-Ricoux, un fizician franco-mexico-american de la Universitatea California din Irvine şi membru al echipei JUNO, nu a ezitat să participe la proiectul din China. El a declarat pentru AFP că era „nerăbdător” să utilizeze acest detector „unic”. „Nu suntem complet insensibili la situaţia politică, deoarece pot exista uneori dificultăţi în obţinerea vizelor sau în a face faţă unei sarcini de reglementare mai mari, dar relaţiile ştiinţifice sino-americane sunt destul de solide”, a precizat el. Problemele legate de vize îi afectează „poate mult mai mult pe colegii noştri chinezi decât pe noi în Statele Unite”, a subliniat Juan Pedro Ochoa-Ricoux. „Lucrând împreună, arătăm lumii, de asemenea, cum ştiinţa poate şi trebuie să fie apolitică”, a adăugat el.
