Măsura convenită în cadrul Consiliului Naţional Tripartit privind majorarea salariului minim la 4.050 de lei de la 1 ianuarie 2025 reprezintă un pas înainte, a declarat Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical. Acesta a participat miercuri după-amiază la reuniunea Consiliului Naţional Tripartit, desfăşurată la Palatul Victoria.
„Concluzia întâlnirii de astăzi, cel puţin în ceea ce priveşte salariul minim, este următoarea, de la 1 ianuarie salariul minim 4.050 de lei, se păstrează deducerea fiscală de 300 de lei şi pentru anul viitor. Ca să realizaţi dimensiunea impactului, discutăm de circa 1 milion de persoane doar cu salarii cuprinse între 3.700 de lei şi 4.050 de lei care vor beneficia de această creştere. Valoarea salariului net este de 2.550 de lei. (…) Evident, această creştere de salariu minim va antrena şi alte creşteri de salarii în interiorul unor companii sau instituţii pentru că va trebui să se facă diferenţierea în funcţie de responsabilitate, complexitatea muncii respective, vechimea în muncă”, a declarat Dumitru Costin.
El a spus că, urmare a aplicării acestei măsuri, vor exista şi cazuri „nefericite”, cum ar fi cel al angajaţilor de la „Poşta Română”. „Din păcate, este o companie care are vulnerabilităţi în ceea ce priveşte managementul. Astăzi, avem aproape 70% din salariaţi plătiţi din salariul minim, după această creştere de salariu minim, indiferent, aproape, de ceea ce faci ca lucrător în Compania Naţională Poşta Română o să avem undeva 85%, aproape 90% din total salariaţi care vor fi plătiţi toţi pe acelaşi salariu, ceea ce e o catastrofă din punct de vedere al politicii salariale”, a declarat Costin.
Acesta a apreciat că măsura convenită în cadrul CNT reprezintă un pas înainte.
„Nu e suficient, e un pas înainte. Trebuie să vă reamintesc că, recent, Senatul a votat un amendament la proiectul de lege aprobat de Guvern, proiectul de lege care transpune Directiva europeană cu salariul minim. În proiectul de lege plecat de la Guvern exista o plajă, minim 50%, maxim 52%, o plajă de negociere în cadrul CNT-ului, între guvern, patronate, sindicate. Mediul de afaceri a avut sprijinul politic chiar de la nivelul coaliţiei de guvernare, întrucât ne-am trezit în dezbaterile de la comisie că minim 50% – maxim 52% s-a modificat în minim 47%. Oricum, în zilele următoare urmează dezbaterea şi votul final la Camera Deputaţilor, Revenind, e un pas înainte, un pas suportabil şi pentru mediul de afaceri, cu toate că noi, cei din BNS, venisem cu totul şi cu totul altă variantă de lucru, chiar cu variantă de salariu minim mai mic, de 4.000 de lei, însă cu o schimbare fundamentală din punct de vedere al fiscalităţii. (…) Din păcate, pentru momentul ăsta se pare că nici măcar la nivel de coaliţie sau cel puţin la nivel de Guvern nu se mai discută de impozitare progresivă, am rămas singurii nebuni care considerăm că e normală şi oportună o astfel de măsură „, a declarat Costin.
În context, liderul BNS a precizat că reprezentanţii guvernamentali le-au transmis că intenţionează să adopte în Parlament Legea bugetului de stat pe anul viitor până la instalarea viitorului Guvern. „Au spus că nu-şi vor asuma nicio măsură fiscală suplimentară, proiectul de buget va fi construit la sfârşitul acestui an, tot de acest Guvern, şi va fi votat până la învestirea noului Parlament. În ceea ce priveşte nişte posibile măsuri fiscale, ele vor fi cuprinse în reforma fiscală pe care toată lumea o aşteaptă, care va fi dezbătută şi aprobată în prima parte a anului viitor şi care va începe să producă efecte de la 1 ianuarie 2026”, a declarat Dumitru Costin.
La rândul său, Liviu Apostoiu, prim-vicepreşedinte al Confederaţiei sindicale Cartel Alfa, a menţionat că un alt subiect discutat şi agreat a fost legat de extinderea contractului colectiv de sector la nivelul industriei bancare. „Este primul contract colectiv care se va aplica erga omnes, asta înseamnă că se va aplica tuturor salariaţilor din sectorul bancar, şi asta, conform legii, se face la nivel de CNTDSC, ce am făcut astăzi. Va aduce nişte prevederi minimale pentru toţi aceşti lucrători, o să vă spună cei din industria bancară, dar important este că acoperă toţi salariaţii din acest sector (…) absolut tot ce înseamnă la locul de muncă, de la salarii până la condiţii de muncă, asta înseamnă un contract colectiv „, a declarat Apostoiu.
Referitor la salariul minim pentru anul viitor, reprezentantul Cartel Alfa s-a declarat nemulţumit, întrucât nu acoperă Directiva europeană privind salariul minim. „Din păcate, este doar 47% din salariul mediu brut prognozat pentru anul viitor. Încercăm să ajungem la 50%. Şi Guvernul a înţeles, şi partea patronală, că o creştere de 50% a salariului minim în salariul mediu pe economie ar fi dus undeva, poate, la un 4.300 de lei, poate peste această valoare, care ar fi fost greu de suportat şi bineînţeles că s-ar fi putut solda şi cu pierderi de locuri de muncă. (…) Această majorare este de la 1 ianuarie 2025 şi în conformitate cu legea care va ieşi în curând, este la Camera decizională, Camera Deputaţilor, de aici încolo vom face o singură creştere anual. Anul acesta a fost o singură creştere a salariului minim şi a fost de la 1 iulie”, a declarat Apostoiu.
Salariul minim pe economie nu ar fi trebuit să se majoreze, fiind a doua creştere în şase luni, a declarat secretarul general al Consiliului Naţional al IMM-urilor, Sterică Fudulea. Acesta a participat, miercuri după-amiază, la Palatul Victoria, la reuniunea Consiliului Naţional Tripartit. „Propunerile noastre au fost, în primul rând, că nu ar fi trebuit să crească, pentru că este, deja, a doua creştere în şase luni de zile. Discutăm, deja, de o creştere de încă 12% faţă de cea de la jumătatea anului, care a însemnat o creştere de 11%, şi asta înseamnă că începând cu anul viitor avem o creştere a salariului minim pe economie cu 22,5%. Cu toate acestea, am propus ca acea facilitate de 300 de lei să rămână în continuare în această creştere a salariului minim pe economie şi să adăugăm, bineînţeles, şi acel procent de 5% deja, lansat în piaţă, astfel încât să fim cumva predictibili, şi să vedem lucruri realizabile, deja, în viitor. Datorită faptului că avem o lege în Parlament, unde există un mecanism european de aplicabilitate a legii salariului minim pe economie, am căzut de comun acord să păstrăm pragul minim al acelui procent de 47%, care înseamnă 4.050 de lei, cu păstrarea acelui 300 de lei dedus din salariul minim pe economie”, a declarat Sterică Fudulea.
El a punctat că majorarea salariului minim de la 1 ianuarie va însemna încă 350 de lei în plus pe care-i plăteşte un antreprenor pentru un angajat. „Înseamnă un efort financiar foarte mare pentru companiile mici”, a declarat Fudulea. Valentin Cristea, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al IMM-urilor pentru Regiunea Sud-Vest Oltenia, a punctat că în discuţiile din cadrul CNT s-a agreat să fie o singură creştere pe an a salariului minim. „Am hotărât cu sindicatele şi a acceptat şi guvernul să nu se mai mărească salariul minim pe economie decât o dată pe an. (…) Nu mai putem să suportăm creşteri peste noapte în condiţiile în care noi ne-am făcut nişte planuri, am vrut să facem nişte investiţii, am vrut să realizăm ceva, luăm banii de acolo ca să mărim salariile, ori chestiunea aceasta este foarte importantă”, a declarat Cristea.
De la 1 ianuarie 2025, salariul minim va fi 4.050 de lei, iar scutirea de taxe pe cei 300 de lei din salariul minim va fi menţinută, a anunţat premierul Marcel Ciolacu la finalul reuniunii Comitetul Naţional Tripartit, desfăşurată, miercuri, la Palatul Victoria.
