Comisia Europeană a decis joi să iniţieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere României pentru limitarea libertăţii participanţilor la piaţă de a-şi stabili preţurile angro ale energiei electrice şi gazelor, precum şi a exporturilor de gaze, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.
Mai precis, România a introdus măsuri naţionale care impun anumitor producători de energie electrică să contribuie cu toate veniturile care depăşesc un anumit prag de preţ la un fond pentru tranziţia energetică şi obligă producătorii de gaze să vândă o parte din producţia lor la preţuri fixe anumitor clienţi. Aceste măsuri naţionale sunt incompatibile cu Directiva (UE) 2019/944 şi cu Regulamentul (UE) 2019/943 privind piaţa internă de energie electrică, precum şi cu Directiva 2009/73/CE privind normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale.
Măsurile în cauză limitează libertatea producătorilor de energie electrică şi de gaze de a-şi stabili preţurile angro în România. Prin urmare, Comisia consideră că aceste măsuri restricţionează principiile fundamentale ale formării libere a preţurilor şi comerţului transfrontalier liber pe pieţele angro de energie electrică şi gaze.
România are acum la dispoziţie două luni pentru a răspunde şi a remedia deficienţele identificate de Comisie. Dacă nu primeşte un răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat. De asemenea, Comisia a hotărât să continue o procedură deschisă de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor prin trimiterea unei scrisori suplimentare de punere în întârziere României pentru restricţionarea exporturilor de energie electrică şi limitarea libertăţii participanţilor la piaţă de a-şi stabili preţurile angro.
Comisia consideră că măsura naţională în cauză este incompatibilă cu articolele 35 şi 36 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), precum şi cu Directiva (UE) 2019/944 şi cu Regulamentul (UE) 2019/943 privind piaţa internă de energie electrică. Comisia consideră că măsura are un efect echivalent unei restricţii cantitative la export. Din aceleaşi motive, se consideră că măsura încalcă şi Directiva privind energia electrică şi Regulamentul privind energia electrică menţionate mai sus.
În plus, Comisia consideră că măsura restricţionează principiul fundamental al formării libere a preţurilor pe pieţele angro de energie electrică. Scrisoarea suplimentară de punere în întârziere de astăzi urmează deschiderii procedurii de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor în aprilie 2023. Ca urmare a modificărilor din legislaţia României care nu au răspuns preocupărilor Comisiei, dar care au semnalat aspecte noi, Comisia a decis să trimită o scrisoare suplimentară de punere în întârziere. România are acum la dispoziţie două luni pentru a răspunde şi a remedia deficienţele identificate de Comisie. Dacă nu primeşte un răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.
Ministrul Energiei: Gaze avem în depozite 101%; am intrat în supra-plin
România este pregătită pentru sezonul rece mai bine decât anul trecut în ceea ce priveşte sistemul energetic, astfel că depozitele de gaze naturale au intrat în supra-plin, iar stocul de cărbune este mai mare decât anul trecut în Complexul Energetic Oltenia, a declarat, joi, ministrul de resort, Sebastian Burduja, în cadrul unei conferinţe de specialitate.
În ceea ce priveşte partea de energie electrică, ministrul Energiei a subliniat că „sunt vârfuri de consum în care România va importa” pentru că nu s-a investit în producţie şi „aproape deloc în producţia în bandă”. „Suntem pregătiţi pentru că, pe toate palierele, pot spune că stăm mai bine chiar decât anul trecut. Gaze avem în depozite 101%, am intrat în supra-plin. Avem un stoc de cărbune important, mai mare decât anul trecut în Complexul Energetic Oltenia. (…). De asemenea, la Electrocentrale Craiova e un stoc acoperitor de cărbune, de lignit, tot de la Complexul Energetic Oltenia. În ceea ce priveşte partea de energie electrică, pe scenariile pe care Dispecerul Energetic Naţional (DEN) le-a estimat, Transelectrica, colegii de la Dispecerul Energetic Naţional, şi în scenariul pesimist şi în cel moderat – sunt vârfuri de consum în care România va importa energie electrică. De ce? Pentru că nu am investit în producţie şi nu am investit aproape deloc în producţia în bandă, drept pentru care vom apela la importuri în aceste intervale orare – şi sperăm să existe condiţii cât mai bune de piaţă şi un preţ cât mai competitiv. a adăugat Burduja, la conferinţa anuală InvestEnergy şi Gala specialiştilor din energie.
În opinia sa, nu este normal să existe o piaţă decuplată a energiei la nivelul Uniunii Europene şi să plătim un preţ mai mare decât alte state din Occident. „Nu mi se pare normal ca să existe o piaţă decuplată a energiei la nivelul Uniunii Europene, să plătim preţul de cinci, şase, zece ori mai mult decât alte state din Occident. În mod cert este o constrângere a infrastructurii din Austria şi Slovacia de interconectare. Asta se vede pe orice hartă. Lucrul acesta trebuie spus, îl voi aborda frontal, împreună cu omologii din Grecia şi Bulgaria, la Consiliul miniştrilor din 15 octombrie – şi acolo vom solicita un plan clar asumat de ţările care nu-şi îndeplinesc obligaţiile de interconectare, să ne spună clar când şi le vor îndeplini – şi să vedem dacă pe termen scurt sunt şi alte măsuri care pot fi prelungite, luate pentru a putea asigura un preţ cât mai mic”, a adăugat ministrul Energiei.
Responsabili din domeniul energetic românesc, alături de reprezentanţi ai asociaţiilor de profil, au participat, joi, la conferinţa anuală InvestEnergy şi la Gala dedicată specialiştilor din energie, care se desfăşoară sub patronajul Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
