Purtătorul de cuvânt al MApN, general de brigadă Constantin Spînu, a declarat miercuri că se poate interveni în cazul un atac ostil împotriva României cu legislaţia în vigoare, dar sunt necesare „adaptări legislative” pentru a clarifica „situaţiile particulare” pe care Legea 257/2001 nu le putea prevede, pentru că în acea perioadă nu exista pericolul dronelor. „Vreau să transmit un mesaj de siguranţă. Spaţiul aerian al României este bine apărat. Faptul că nu s-a doborât drona, că nu s-a doborât nici în Polonia, nici în Letonia, reprezintă un risc, dar o vulnerabilitate nu a fost. La acel moment în aer au fost două avioane F16 care au supravegheat în permanenţă situaţia. Procedurile de acţiune sunt aceleaşi în tot spaţiul aerian al NATO. Nu putem spune că am fost spectatori. Se intervine după un set de măsuri care se iau gradual în mod unitar în tot spaţiul aerian al NATO. În acel moment am fost în legătură permanentă şi cu autorităţile NATO. Spaţiul aerian al României este gestionat, în mod integrat, la nivel aliat. Cele două avioane F16 ale forţelor aeriene române erau în serviciu de luptă, sub autoritate NATO. Au fost în aer aproape două ore, astfel că ar fi putut să intervină în situaţia în care drona ar fi reprezentat un pericol pentru teritoriul naţional”, a explicat Spînu după întâlnirea reprezentanţilor MApN cu membrii Comisiei de Apărare din Senat.
El a precizat că legislaţia României, ca şi legislaţia celorlalte state NATO, „are prevăzuţi paşi procedurali prin care se poate acţiona împotriva aeronavelor care utilizează spaţiul aerian al României în mod ilegal”. „Este adevărat însă că legislaţia a fost emisă cam în anul 2001, perioadă în care nu exista pericolul dronelor, şi în toate ţările NATO este cam aceeaşi situaţie. De asta este nevoie şi de adaptări legislative. Armata română acţionează după aceleaşi procedee şi principii după care acţionează toate armatele NATO”, a adăugat Spînu.
Purtătorul de cuvânt al MApN a admis că drona, care poate fi considerată „şi o provocare”, ar fi putut fi doborâtă dacă era „un act ostil îndreptat împotriva teritoriului NATO”. „Legea a fost emisă în anul 2001 (Legea 257/2001). Avem nevoie de clarificări legislative astfel încât procedurile noastre să fie cât mai simple, iar lanţul de autoritate să fie cât mai scurt în astfel de situaţii. Noile proiectele de lege sunt în avizare la diferite instituţii pentru a fi aprobate în şedinţa de Guvern. (…) Deocamdată, operăm cu această legislaţie. Putem să acţionăm când poate fi estimat un atac intenţionat, un act ostil împotriva teritoriului României sau al NATO. (…) Avem nevoie să clarificăm situaţiile particulare pe care Legea din 2001 nu le putea prevede (…) În situaţia în care avem un atac ostil deliberat împotriva României, sigur că nu e nevoie de nici o modificare legislativă, putem să intervenim cu legislaţia pe care o avem acum. Ceea ce ne dorim este să fim bine acoperiţi cu toate celelalte situaţii care nu puteau să fie prevăzute în 2001, când nu existau drone folosite militar”, a detaliat Spînu. El a garantat că spaţiul aerian al României „este apărat la fel ca în toate ţările NATO” şi că există mijloacele necesare de supraveghere, monitorizare şi intervenţie în cazul unei situaţii ostile.
Necesitatea completării legislaţiei privind capacitatea de reacţie la pătrunderea în spaţiul aerian al României a unor drone ostile sau neautorizate – este concluzia întâlnirii membrilor Comisiei de apărare din Senat cu reprezentanţi ai Ministerului Apărării, a afirmat miercuri preşedintele Comisiei, Nicoleta Pauliuc. „Astăzi, în cadrul Comisiei de apărare, am avut invitaţi reprezentanţi ai Ministerului Apărării. Am început o discuţie despre completarea legislaţiei cu privire la capacitatea de reacţie la pătrunderea în spaţiul aerian a unor drone ostile sau neavizate. Cu toţii am fost de acord, în cadrul dezbaterii, că pătrunderea în spaţiul aerian pe o distanţă de aproximativ 40 km, pe o perioadă de 40 de minute, a unei drone ruseşti poate fi considerată o vulnerabilitate, în contextul lipsei unei legislaţii care să să vorbească despre reguli actuale de angajare. Am discutat despre urgenţa adoptării unor proiecte de legi care să le permită celor de la MApN să îşi îndeplinească misiunile”, a spus Pauliuc.
Ea a precizat că MApN are patru proiecte legislative aflate în curs de avizare, urmând să fie aprobate în procedură de urgenţă. „Solicităm tuturor instituţiilor avizatoare să îşi dea sprijinul. (…) Suntem deschişi, suntem aici, vrem să fim parteneri, pentru că între MApN şi Comisia de Apărare există un parteneriat corect”, a adăugat Pauliuc. (…)
