Poluarea atmosferică a provocat 8,1 milioane de decese la nivel mondial, în 2021, iar pe lângă aceste evenimente, milioane de oameni trăiesc cu boli cronice debilitante, punând o presiune imensă asupra sistemelor de sănătate, a economiilor şi a societăţilor, arată rezultatele unui raport de specialitate, citat de Asociaţia 2Celsius.
Potrivit celei de-a 5-a ediţii a cercetării „Starea aerului la nivel global” (State of Global Air – SoGA), publicată în luna iunie 2024 de Institutul de Cercetare a Efectelor asupra Sănătăţii (HEI), la nivelul anului 2021 expunerea la poluarea atmosferică a contribuit la peste 700.000 de decese în rândul copiilor sub cinci ani, devenind astfel al doilea factor principal asociat cu riscul de deces la nivel mondial pentru această grupă de vârstă, după malnutriţie.
Din totalul acestor decese, 500.000 au fost cauzate de poluarea aerului din gospodării din cauza gătitului în interior cu combustibili poluanţi, în special în Africa şi Asia. Peste 90% dintre decesele cauzate de poluarea atmosferică la nivel global (7,8 milioane de persoane) sunt atribuite poluării aerului cu PM2,5.
În 2021, expunerea pe termen lung la ozon a contribuit, conform estimărilor, la 489.518 de decese la nivel mondial, inclusiv la 14.000 de decese provocate de BPOC în urma expunerii la ozon la nivelul Statelor Unite, mai multe decât în alte ţări cu venituri mari. Datele centralizate în raportul de specialitate relevă faptul că, în România, se estimează că 68 de copii şi-au pierdut viaţa din cauza poluării aerului, în perioada analizată, 63 dintre aceştia înainte de a împlini un an.
Totodată, în 2021, estimările vorbesc despre faptul că, la nivel naţional, copiii sub cinci ani au pierdut 6.258 de ani de viaţă sănătoasă din cauza poluării aerului. Deşi rezultatele prezentate în SoGA nu sunt unele dintre cele mai pozitive, totuşi raportul vine şi cu veşti bune. „Din anul 2000, rata mortalităţii înregistrată în rândul copiilor sub cinci ani a scăzut cu 53%, în mare parte datorită eforturilor de a creşte accesul la energie curată folosită în scopul gătitului, precum şi îmbunătăţirii accesului la asistenţă medicală, la nutriţie şi la o mai bună conştientizare a efectelor nocive ale expunerii la un aer poluat în gospodării.
Numeroase ţări, în special cele care înregistrează cel mai ridicat nivel al poluării atmosferice, abordează în sfârşit problema în mod direct. Măsurile privind calitatea aerului adoptate în regiuni precum Africa, America Latină şi Asia, cum ar fi crearea unor reţele de monitorizare a poluării atmosferice, aplicarea unor politici mai stricte cu privire la calitatea aerului sau diminuarea poluării atmosferice datorate traficului prin tranziţia la autovehicule hibride sau electrice, toate au un impact măsurabil asupra poluării şi ameliorează sănătatea publică.
Odată cu măsurarea progreselor înregistrate, se pot întreprinde mai multe demersuri pentru a se asigura că poluarea atmosferică nu mai devansează alte riscuri pentru sănătate şi nu mai reprezintă una dintre cele mai mari ameninţări pentru milioane de vieţi”, menţionează sursa citată. Raportul „Starea aerului la nivel global” a fost realizat de iniţiativa cu acelaşi nume, reprezentând o colaborare între Institutul de Cercetare a Efectelor asupra Sănătăţii şi Proiectul privind impactul global al bolilor, implementat de Institutul pentru Măsurarea şi Evaluarea Sănătăţii, în parteneriat cu UNICEF.
Noul raport SoGA prezintă o analiză detaliată a datelor publicate recent în cadrul studiului „Impactul global al bolilor” realizat în 2021, care arată efectele grave asupra sănătăţii populaţiei de pretutindeni provocate de poluanţi precum pulberile fine în suspensie (PM2,5), poluarea aerului din gospodării, ozonul (O3) şi dioxidul de azot (NO2). Documentul include date referitoare la peste 200 de ţări şi teritorii din întreaga lume, semnalând faptul că aproape orice persoană de pe pământ respiră zilnic o cantitate dăunătoare de aer poluat, având implicaţii majore pentru sănătate.
