Specialiștii în recuperarea copiilor cu autism atrag atenția asupra faptului că Normele metodologice de aplicare a Legii autismului nr. 151/2010, publicate pe site-ul Ministerului Sănătății spre dezbatere publică, nu aduc nimic nou privind finanțarea serviciilor de specialitate esențiale pentru recuperarea copiilor. Aceștia au precizat că aceste servicii nu pot fi acordate în totalitate de către psihologii care au contracte cu psihiatri, în regim de cabinet, pentru simplul motiv că recuperarea copiilor cu autism necesită și o serie de alte servicii în afara celor de psihologice, cum ar fi: logopedie, kinetoterapie, terapie ocupațională, terapie de recuperare senzorială, asistență socială, servicii care trebuie acordare în concordanță unele cu celelalte, dacă se dorește recuperarea reală a copilului.
„Terapeuții trebuie să colaboreze între ei în permanență. Nu poți acorda serviciile de recuperare ca psiholog, copiilor cu autism, în regim de cabinet. Nici aceste Norme nu prevăd sursele de finanțare pentru terapiile și serviciile de recuperare de care au nevoie copiii cu tulburări din spectrul autist, singurii care primesc finanțare sunt acei psihologi care au contract cu psihiatri, însă ei nu pot acorda toate serviciile de care au nevoie acești copii. Și atunci, părinții trebuie să găsească resurse, să ia copilul să-l ducă de la psiholog la kinetoterapeut, apoi la logoped, la terapie ocupațională, la terapie de recuperare senzorială și tot așa, ceea ce este nu doar copleșitor, ci și extrem de costisitor. Toate serviciile de recuperare ajung, lunar, la peste o mie de euro de copil. Câți părinți au acești bani?”, a explicat unul dintre cei mai buni specialiști în recuperarea copiilor cu autism din județul nostru, care a dorit să rămână anonim, dezamăgit că în anii foarte mulți de când a tot încercat să explice celor ce fac legi că sunt departe de realitate, nu s-a întâmplat nimic favorabil. „Serviciile de recuperare au rămas mereu fără finanțare, și acum, cu aceste noi Norme, la fel!”, a spus acesta.
Serviciile medicale suportate de Stat, terapiile de buzunarul părinților
Potrivit Normelor care sunt supuse actualmente dezbaterii publice pe site-ul Ministerului Muncii, fiecare persoană diagnosticată cu TSA (tulburări din spectrul autist) și tulburări de sănătate mintală asociate beneficiază de servicii de sănătate medicale și conexe actului medical, prevăzute în pachetul de servicii de bază, în condițiile Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, în limita fondurilor aprobate prin legea bugetului de stat pe tipuri de asistență medicală.
Serviciile specializate integrate de sănătate, respectiv serviciile medicale și cele conexe actului medical sunt asigurate, spun Normele, din bugetul Fondului unic de asigurări sociale de sănătate, pe baza contractelor încheiate de Casele de Asigurări de Sănătate cu furnizorii de servicii medicale, tot în limita fondurilor.
Iată care sunt serviciile de sănătate conexe la care se referă Normele metodologice propuse: serviciile furnizate de psiholog în specialitatea psihologie clinică, consiliere psihologică și psihoterapie; serviciile furnizate de psiholog acreditate în specialitatea psihopedagogie specială – consiliere/intervenție de psihopedagogie specială, logoped; servicii furnizate de kinetoterapeut. Părinții care au copii cu autism știu însă foarte bine că aceste servicii conexe, care să fie și de calitate, rar le găsesc gratuit și mai ales toate la un loc, așa încât rezultatul concret al tuturor terapiilor să fie cel dorit! Așa că cei care pot, plătesc, iar cei care nu au de unde, sunt obligați să se resemneze.
Prevederi privind serviciile specializate de educație
Normele propuse dezbaterii publice reglementează serviciile specializate de educație în care sunt incluși copiii cu TSA. Astfel, școlarizarea acestor copii – lucru despre care nici nu se poate pune problema dacă nu au primit servicii de recuperare eficiente – se poate face în învățământul special, special integrat și incluziv pentru toate nivelurile de învățământ, diferențiat în funcție de tipul și gradul de dizabilitate, cu precizarea că durata școlarizării poate fi mai mare decât cea precizată prin Legea educației. „Servicile de educație timpurie antepreșcolară se asigură prin următoarele unități: creșe, grădinițe, centre de zi. Grupele se constituie pentru copii sub 3 ani și funcționează în regim de zi, în unități de educație timpurie antepreșcolară, cu program normal (5 ore/zi), prelungit (10 ore/zi) sau săptămânal (de luni până vineri)”, se arată în Norme.
În ceea ce privește învățământul preșcolar, acesta se organizează pentru copii cu vârsta cuprinsă între 3 și 6 ani, în grădinițe, iar în învățământul special parcurgerea învățământului preșcolar poate fi prelungită până la vârsta de 8 ani. „Toți copiii cu tulburări din spectrul autist și tulburări de sănătate mintală asociate, care au împlinit 6 ani, au dreptul de a fi înscriși în clasa pregătitoare. În clasa pregătitoare din învățământul special sunt înscriși copii cu tulburări de specru autist și tulburări de sănătate mintală asociate care împlinesc vârsta de 8 ani până la data începerii anului școlar”, mai spun Normele, care precizează că la solicitarea părintelui și în urma evaluării și orientării școlare, copilul cu autism și tulburări de sănătate mintală asociate, grave sau profunde, poate fi înscris la cea mai apropiată unitate de învățământ special.
După finalizarea ciclului gimnazial, acești copii își pot continua studiile în învățământul liceal sau învățământul profesional, în unități de învățământ de masă sau unități de învățământ special, pe baza unui proces de consiliere și de orientare școlară și profesională.
Primii copii cu autism integrați în școlile de masă sunt cei de la „Micul Prinț”
Rezultate concrete, remarcabile și recunoscute în recuperarea copiilor cu autism au avut, în județul nostru, specialiștii Centrului regional „Micul Prinț”. Terapiile aplicate de aceștia, răbdarea, perseverența și nu în ultimul rând dragostea cu care s-au dedicat muncii lor ani de-a rândul, luptându-se cu prejudecăți, mentalități și evident, cu insuficiența fondurilor, au făcut ca rezultatelor lor să li se ducă buhul. Rezultate obținute tocmai pentru că aici, copiii beneficiază de toate serviciile de recuperare oferite de specialiști care lucrează într-adevăr, unul lângă altul, unul cu altul, ca o adevărată echipă, pentru cel mai nobil scop: recuperarea copilului care vine la centru ca o mică sălbăticiune și care, după ani de muncă, trebuie să devină un pui de om capabil să se integreze în comunitate. Astfel, de-a lungul timpului, de la Micul Prinț au plecat spre grădinițe și școli de masă primii copii cu autism din Vrancea, iar la Școala „Elena Doamna” s-a înființat prima clasă destinată acelor copii cu tulburări de spectru autist. Și asta, tocmai pentru că părinții n-au trebuit să alerge cu copilul dintr-un capăt în altul al orașului, zi de zi, de la psiholog la kinetoterapeut, apoi la logoped, apoi la ședința de terapie ocupațională, apoi la cea de recuperare senzorială și tot așa…
La Centrul „Micul Prinț”, echipa multidisciplinară care lucrează cu un copil cu autism, a cărui recuperare se realizează în ani de muncă asiduuă, este formată din psiholog clinician, psiholog comportamental, logoped, kinetoterapeut, terapeut recuperare senzorială, terapeut ocupațional, asistent social și îngrijitor, care oferă în acest moment, servicii pentru aproximativ 100 de copii. Dintre aceștia, 70 sunt cu autism și sunt beneficiari ai Centrului „Micul Prinț”, iar restul sunt diagnosticați cu tulburări de dezvoltare și sunt beneficiari ai Centrului pentru copii cu tulburări de dezvoltare, ambele din cadrul Asociației „Speranța Andradei”. Asigurarea tuturor serviciilor necesare acestor copii, în condițiile lipsei surselor de finanțare, înseamnă de multă vreme o perpetuuă și obositoare luptă pentru supraviețuire a acestor centre, dată pur și simplu cu îndârjire și din pasiune, de cei care le-au înființat.
Normele metodologice de aplicare a Legii autismului AICI.
