Aşa-zisul Congres al „deputaţilor de la toate nivelurile” din Transnistria, regiune secesionistă prorusă din cadrul Republicii Moldova, întrunit miercuri la Tiraspol, la solicitarea liderului separatist Vadim Krasnoselski, a adoptat o rezoluţie oficială prin care cere „protecţia” Rusiei în faţa a ceea ce a descris ca fiind o presiune concertată asupra economiei sale din partea guvernului moldovean, relatează AFP, Reuters, EFE, NewsMaker şi Ziarul Naţional din Chişinău. „Cerem Consiliului Federaţiei şi Dumei de Stat a Rusiei (cele două camere ale parlamentului federal rus – n.r.) să implementeze măsuri de protecţie a Transnistriei pe fondul presiunii sporite din partea Republicii Moldova”, se arată într-o rezoluţie adoptată de deputaţii locali, citată de agenţiile de presă ruse.
Cei 600 de „deputaţi de toate nivelurile” din stânga Nistrului cer Rusiei să „apere Transnistria” şi pe cei peste 220.000 de cetăţeni ruşi din această regiune secesionistă.
În rezoluţia lor, separatiştii transnistreni subliniază, de asemenea, „experienţa unică şi pozitivă a contingentului rus de menţinere a păcii” în această regiune, precum şi statutul Moscovei de „garant şi mediator în procesul de negociere” cu Republica Moldova. O fotografie a acestui document, în şapte puncte, a fost distribuită pe reţelele de socializare.
Deputaţii din Transnistria au făcut cerut de asemenea OSCE, CSI, Parlamentului European, Comitetului Internaţional al Crucii Roşii şi Secretarului General al ONU „să influenţeze conducerea Republicii Moldova să revină la un dialog adecvat şi să stopeze încălcarea drepturilor şi libertăţile locuitorilor din Transnistria”. Ei acuză Chişinăul că ar fi declanşat un „război economic” împotriva regiunii transnistrene şi că ar fi blocat în mod deliberat negocierile cu Tiraspolul. Nemulţumirea Tiraspolului survine după ce autorităţile de la Chişinău au obligat de la 1 ianuarie firmele din Transnistria să achite taxe vamale la bugetul Republicii Moldova.
Negocierile privind reglementarea transnistreană nu avansează din cauza faptului că două state din formatul de negocieri sunt în război: Rusia şi Ucraina. Din formatul de negocieri „cinci plus doi” fac parte Republica Moldova, Transnistria, Rusia, Ucraina, OSCE, plus UE şi SUA, ca observatori. La rândul său, aşa-zisul preşedinte al sovietului suprem de la Tiraspol (parlamentul), Aleksandr Korşunov, a lansat mai multe acuzaţii la adresa autorităţilor de la Chişinău. „Ne adresăm partenerilor noştri internaţionali cu rugămintea de a nu permite transformarea Transnistriei într-un ghetto al secolului XXI. Astăzi ne confruntăm din nou cu o provocare. Autorităţile moldoveneşti folosesc din nou economia ca metodă de presiune politică. O serie de întreprinderi cu sute de angajaţi sunt nevoite să-şi stopeze activitatea. Taxele vamale nerezonabile impuse de R. Moldova faţă de Transnistria au dus la pierderi bugetare. Chişinăul blochează importul de medicamente în Transnistria din ţările CSI. Oamenii au simţit deja creşterea preţurilor şi lipsa medicamentelor. Moldova încalcă drepturile fundamentale ale omului consacrate în documente internaţionale”, a declarat Korşunov, citat de Ziarul Naţional.
Acesta este al şaptelea „congres al deputaţilor de toate nivelurile” desfăşurat în regiune. Ultimul a avut loc în 2006. Atunci aşa-numiţii deputaţi locali au decis să organizeze un referendum pentru aderarea la Rusia. Plebiscitul a avut loc în acelaşi an. Peste 90% dintre participanţi au votat pentru aderarea regiunii transnistrene la Rusia. Comunitatea internaţională şi Chişinăul nu au recunoscut rezultatele referendumului.
Transnistria, un teritoriu de abia o jumătate de milion de locuitori, majoritatea slavi (ruşi şi ucraineni), a rupt legăturile cu Republica Moldova după un conflict armat în 1992, în care a primit asistenţă din partea Rusiei. De la sfârşitul războiului, care a costat viaţa a sute de persoane, Republica Moldova a pledat pentru integrarea celor două teritorii, divizate de Nistru, ceea ce separatiştii, cu sprijinul Moscovei, au refuzat întotdeauna.
În conformitate cu Acordul privind reglementarea paşnică a conflictului transnistrean, semnat în iulie 1992, Rusia a desfăşurat 2.400 de soldaţi pentru a asigura pacea în zonă, dar a redus acest contingent de-a lungul anilor, notează agenţia de presă EFE. La ora actuală, potrivit Chişinăului, Rusia ar dispune de o forţă de circa 2.000 de persoane – circa 500 de militari din cadrul forţei de menţinere a păcii şi peste 1.500 din cadrul Grupului Operativ de Trupe (GOTR). Republica Moldova cere retragerea trupelor ruse din Transnistria, precum şi a arsenalului sovietic din regiune, estimat în urmă cu peste trei decenii la aproximativ 40.000 de tone de arme şi muniţii (depozitele din Cobasna).
Purtătorul de cuvânt al guvernului de la Chişinău, Daniel Vodă, a catalogat aşa-zisul congres al pretinşilor „deputaţi de toate nivelurile”, desfăşurat miercuri la Tiraspol, drept „un eveniment propagandistic, o scamatorie care nu merită live-urile jurnaliştilor străini sau titluri tensionate în buletinele de ştiri”, notează Ziarul Naţional din Chişinău.
„Este o altă campanie prin care se încearcă isterizarea societăţii în jurul acestui aşa-numit eveniment de la Tiraspol. E un eveniment pus la cale de cei din stânga Nistrului şi de cei de la Kremlin. Nu vedem pericole de destabilizare. Urmărim foarte atent şi reiterăm că regiunea transnistreană este aliniată la obiectivul de pace şi securitate”, a declarat Daniel Vodă după şedinţa de miercuri a cabinetului de miniştri.
Autorităţile Republicii Moldova sunt decise să pună semn de egalitate între agenţii economici de pe ambele maluri ale Nistrului, din moment ce Chişinăul asigură servicii medicale gratuite şi plăteşte pensii pentru zeci de mii de persoane din Transnistria, mai notează jurnaliştii de la Ziarul Naţional. Mai mult, Chişinăul – care face demersuri pentru aderarea Republicii Moldova la UE – încearcă să atragă economia transnistreană într-un câmp de legalitate, mai ales că aproape 60% din exporturile transnistrene ajung pe piaţa UE, conform media de peste Prut.
Rusia susţine că ”protejarea” locuitorilor din Transnistria este o ”prioritate” a sa
Rusia a declarat miercuri că o „prioritate” a sa este „protejarea” populaţiei din Transnistria, un teritoriu separatist prorus din estul Republicii Moldova, care a cerut anterior ajutorul Moscovei în faţa „presiunii sporite” din partea Chişinăului, relatează AFP. „Protejarea intereselor locuitorilor din Transnistria, a compatrioţilor noştri, este una dintre priorităţi. Toate cererile sunt întotdeauna examinate cu atenţie de către organismele ruse competente”, a transmis Ministerul rus de Externe, citat de agenţiile de presă ruse.
Premierul polonez Donald Tusk a apreciat miercuri că tensiunile din Transnistria sunt „periculoase” pentru regiune şi Ucraina, potrivit AFP. „Ameninţarea unei intervenţii ruse sau cel puţin o provocare este permanentă. Aceasta nu mă surprinde. Dar arată cât de periculoasă este situaţia, şi nu doar pentru Ucraina”, a spus el, întrebat despre cererea separatiştilor transnistreni de a cere „protecţie” din partea Moscovei.
Pentru Republica Moldova, ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană şi care se învecinează cu România şi Ucraina, apelul congresului de la Tiraspol este de natură să alimenteze temerile de agresiune rusă pe teritoriul său, mai ales că Rusia are forţe care staţionează de zeci de ani în Transnistria. Republica Moldova nu este membră a NATO. Suscită îngrijorare şi faptul că rezoluţia separatiştilor de la Tiraspol face referire la cetăţenii ruşi care trăiesc în stânga Nistrului, remarcă DPA. În pofida cererilor multiple şi a referendumului din 2006, când peste 90% dintre transnistreni s-au pronunţat pentru independenţa republicii nerecunoscute şi alipirea la Rusia, Moscova nu a recunoscut până în prezent independenţa Transnistriei, notează agenţia germană de presă.
Apelul congresul „deputaţilor de toate nivelurile” din Transnistria survine cu o zi înainte ca preşedintele rus Vladimir Putin să-şi susţină discursul despre starea naţiunii în faţa camerelor reunite ale Adunării Federale (parlamentul bicameral): Consiliul Federaţiei (camera superioară) şi Duma de Stat (camera inferioară). Unii experţi consideră că Putin va face public joi punctul de vedere al Kremlinului în privinţa solicitării separatiştilor de la Tiraspol.
Putin include regiunile ucrainene anexate în Districtul militar Sud al forţelor armate ruse
Preşedintele rus Vladimir Putin a inclus luni, prin decret, regiunile ucrainene Zaporojie, Herson (sud), Doneţk şi Lugansk (est), anexate în septembrie 2022, în Districtul militar Sud al forţelor armate ruse, la două zile după împlinirea a doi ani de la declanşarea invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina la 24 februarie 2022, informează EFE şi Meduza.io. Documentul respectiv a fost publicat luni pe portalul de informaţii juridice al guvernului rus şi va intra în vigoare la 1 martie.
Precedenta împărţire administrativă a forţelor armate ruse fusese aprobată în iunie 2020, cuprinzând peninsula Crimeea (anexată în 2014) şi oraşul Sevastopol de importanţă federală (din peninsulă), bază a Flotei ruse din Marea Neagră. Districtul militar Sud cuprinde entităţi din Caucazul de Nord (rus), ca Adîgheia, Daghestan, Inguşetia, Cecenia, precum şi regiunile din sudul Rusiei – Krasnodar, Volgograd, Astrahan şi Rostov, printre altele. În plus, Putin a decretat luni reînfiinţarea districtelor militare Moscova şi Leningrad ca formaţiuni independente, la 14 ani după ce au fost comasate în Districtul militar Vest, împreună cu flotele din Marea Baltică şi Marea Nordului.
Preşedintele rus negase în decembrie intenţia de a restabili aceste districte în contextul aderării Finlandei la NATO, dar acum notează că Rusia se vede obligată să „concentreze acolo anumite unităţi militare” care să protejeze acest sector al frontierei ruse.
