Într-un singur an, conceptul de inteligenţă artificială (AI) a trecut de la a reprezenta un sinonim pentru science fiction la a deveni un instrument folosit de milioane de oameni, pe măsură ce experţii avertizează asupra riscurilor sale şi pe fondul apariţiei primelor încercări de a o reglementa la nivel mondial, relatează EFE. Anul acesta, reţelele de socializare au fost pline de fotografii şi videoclipuri pe care utilizatorii le-au creat folosind diverse instrumente ale AI generative (o ramură emergentă a inteligenţei artificiale în care modelele sunt folosite pentru a crea conţinut – n.r.) şi capturi de ecran cu „conversaţii” cu AI pe teme de tot felul. Declanşatorul acestei tehnologii a venit din popularitatea chatbot-ului ChatGPT pe care compania OpenAI l-a lansat în noiembrie 2022 şi care, în câteva zile, a captat atenţia a milioane de oameni.
Cursa titanilor tehnologici
În 2023, marii giganţi ai tehnologiei – care experimentează şi ei cu această tehnologie de ani de zile – s-au alăturat cursei pentru a deveni AI de referinţă. În februarie, Microsoft a anunţat o investiţie de 13 miliarde de dolari în OpenAI şi că foloseşte tehnologia GPT4 pentru propriul său chatbot, Bing. Compania fondată de Bill Gates şi Paul Allen îşi propune acum să facă din această tehnologie un „asistent” pentru toate programele şi aplicaţiile sale. În acelaşi timp, Google şi-a anunţat propriul chatbot AI, Bard, şi, în decembrie, compania a introdus un model AI mai puternic, Gemini, care este „multimodal nativ”, ceea ce înseamnă că poate învăţa din date dincolo de text, absorbind şi informaţii audio, video şi imagini. Chiar şi Mark Zuckerberg, fondatorul Meta, care pariază de ani de zile pe metavers, s-a alăturat cursei AI. Meta, compania-mamă a Facebook, Instagram şi WhatsApp, pledează pentru o alianţă AI între diverse companii pentru a „evolua către o AI deschisă” şi gratuită. „Anul acesta a fost marcat de întrebarea: ‘Care-i treaba cu AI?’ A fost un an educaţional grozav pe toate pieţele globale pentru AI”, a declarat pentru EFE Jenalea Howell, unul dintre organizatorii conferinţei The AI Summit New York.
Halucinaţii, plagiat şi alte riscuri
Utilizatorii şi-au dat seama rapid că răspunsurile AI nu sunt întotdeauna corecte şi că uneori AI comite ceea ce este cunoscut sub numele de „halucinaţii”, adică momentele în care inteligenţa artificială generează informaţii false. Unul dintre cele mai cunoscute cazuri de „halucinaţie AI” sau „confabulaţie”, a fost cel în care nişte avocaţi au prezentat un text plin de cazuri care fuseseră inventate de ChatGPT. O altă durere de cap pentru companii este de a dovedi că nu au încălcat niciun drept de autor atunci când şi-au „alimentat” computerele cu informaţii. Scriitori precum George R.R. Martin şi Sarah Silverman au denunţat OpenAI şi Meta pentru „furtul” operelor lor. Au devenit virale şi imaginile generate de AI fără niciun fel de watermark (watermark-ul reprezintă o modalitate de protecţie a documentelor oficiale, ce face imposibilă, sau măcar dificilă, duplicarea lor neautorizată sau falsificarea – n.r.), ceea ce a derutat internauţii, cum a fost cazul imaginii hiperrealiste a Papei Francisc îmbrăcat într-o haină albă modernă, care a fost creată cu ajutorul programului Midjourney. Anul acesta, atât echipa fostului preşedinte Donald Trump, cât şi cea a lui Ron DeSantis, ambii candidaţi la alegerile primare din Partidul Republican pentru desemnarea alesului formaţiunii politice la alegerile prezidenţiale din SUA din 2024, au folosit conţinut generat de inteligenţă artificială. Peter Lee, vicepreşedinte corporativ şi şeful Microsoft Research, s-a declarat îngrijorat să vadă că, la doar câteva zile după lansarea ChatGPT, a început să primească e-mailuri de la medici care îi povesteau că folosesc deja tehnologia în diagnosticele lor. „Acest lucru ne-a emoţionat foarte mult, dar ne-a şi îngrijorat foarte mult”, a declarat Lee pentru EFE, deoarece, în ciuda faptului că este o „tehnologie nouă, puternică şi unică”, trebuie să existe o reglementare înainte de a fi folosită ca un simplu instrument în medicină.
SUA inventează, Europa reglementează
În martie, peste o mie de antreprenori şi cercetători din sectorul tehnologiei au cerut într-o scrisoare cu ton apocaliptic ca sistemele AI „mai puternice decât GPT-4” – cel mai recent model al OpenAI – să fie suspendate timp de şase luni. Două luni mai târziu, sute de experţi – inclusiv directorii generali ai Google DeepMind, Anthropic şi OpenAI – au avertizat că AI implică un „risc de extincţie” comparabil cu cel al pandemiilor sau al unui război nuclear. În septembrie, Elon Musk, Zuckerberg, Gates, Sundar Pichai – CEO al Alphabet (compania-mamă a Google) – şi Sam Altman, şeful OpenAI, au mers în Senatul SUA pentru o dezbatere privind reglementarea AI. Cu toate acestea, prima entitate care a elaborat întâia reglementare majoră pentru AI în lumea occidentală a fost Uniunea Europeană, care în decembrie a convenit – după 36 de ore de negocieri – cu privire la legea inteligenţei artificiale. Acest regulament permite sau interzice utilizarea tehnologiei în funcţie de riscul pe care îl prezintă pentru oameni şi urmăreşte să stimuleze industria europeană împotriva unor giganţi precum China şi SUA.
