O femeie din Vrancea a obținut în instanță un ordin de protecție împotriva familiei fostului său concubin, după ce s-a constatat că față de aceasta erau exercitate presiuni psihologice. Din ce detalia tânăra, totul căpătase amploare după ce iubitul său, cu care are un copil minor, fusese arestat. Din acel moment, socrul și cumnatul acesteia ar fi început să o controleze, totul culminând cu închiderea acesteia în imobil. Într-un final, femeia a reușit să plece, dar chiar și așa, potrivit acesteia, a fost constant urmărită. Din acest motiv, a solicitat ajutor de la Protecția Copilului.
În instanță, bărbații s-au apărat și au precizat că femeia nu a fost constrânsă în niciun fel și nici nu i s-a făcut rău, principala lor grijă fiind copilul minor. Cu toate acestea, femeia a solicitat ca cei doi să fie obligați să păstreze o distanță de 300 față de ea și de copil, dar și să li se interzică să o contacteze. Și, chiar dacă instanța a constatat „că între părţi există o situaţie tensionată pe fondul unor neînțelegeri familiale și există indicii cu privire la punerea în pericol a integrităţii psihice a victimei”, asupra căreia „planează o stare de temere evidenţiată prin starea de tensiune existentă în familie, fiind vorba aşadar de o violenţă psihologică”, cererea acesteia a fost admisă doar în parte.
Conform motivării instanței, publicată pe rejust.ro, s-a apreciat „că se impun anumite măsuri de protecţie faţă de reclamanta (…) pe o durată de două luni de la data pronunţării hotărârii”, dar „din probatoriul administrat nu s-a conturat existenţa unui comportament potenţial periculos al pârâților față de minor, ci reiese faptul că aceștia își doresc să se implice în creșterea acestuia”, motiv pentru care s-a respins cererea de emitere a unui ordin de protecţie şi faţă de copil. Totodată, s-a respins și solicitarea privind obligarea bărbaților de a purta permanent un sistem electronic de supraveghere:
„Admite în parte cererea formulată de reclamanta (…) în contradictoriu cu pârâții (…), având ca obiect ordin de protecţie. Dispune emiterea unui ordin de protecție pentru o durată de două luni prin care: obligă pârâții la păstrarea unei distanţe minime de 50 metri faţă de reclamanta (…); interzice pârâților să o mai contacteze în orice mod pe reclamanta (…) (prin telefon, mesaje, rețele de socializare etc.) Respinge în rest cererea ca neîntemeiată. (…)
Se duc la îndeplinire, din oficiu, dispozițiile (…), în sensul comunicării prezentului ordin de protecţie, de îndată, structurilor Poliţiei Române în a căror rază teritorială se află locuinţa reclamantei (…) şi a pârâților (…), precum şi Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date. Atrage atenţia pârâților că (…) încălcarea oricăreia dintre măsurile dispuse prin ordinul de protecție constituie infracţiune (…)”, se arăta în soluția instanței, care a fost atacată de partea vătămată.
Foto cu rol ilustrativ, sursa: pixabay.com
