Premierul PSD Marcel Ciolacu a declarat joi seara, la debutul şedinţei de guvern, că salariul minim pe economie va creşte cu siguranţă în 2024, propunerea Guvernului fiind de 3.700 de lei de la 1 iulie. „Salariul minim pe 2024 va creşte cu siguranţă. Propunerea noastră este de 3.700 de lei de la 1 iulie, ca să asigurăm cele şase luni de predictibilitate mediului de afaceri. Până atunci păstrăm facilitatea de 200 de lei, scutiţi de taxe, în salariul minim brut”, a afirmat premierul Ciolacu. De la 1 octombrie 2023 salariul minim brut pe economie a crescut la 3.300 de lei, respectiv 2.097 de lei net.
Prim-ministrul a declarat, joi, că în continuarea măsurilor de reducere a cheltuielilor publice se derulează procesul de reorganizare a ministerelor, în această săptămână fiind discutate reorganizările a şase ministere, urmând ca restul să fi analizat săptămâna viitoare. „Continuăm reducerea cheltuielilor statului. Săptămâna aceasta am discutat reorganizarea a şase ministere, săptămâna viitoare vom continua cu restul. În final vor rămâne mai puţine instituţii cu puncte unice de avizare a documentelor, reducând astfel birocraţia”, a declarat Marcel Ciolacu, la începutul şedinţei de guvern.
În ceea ce privește bugetul de stat pe 2024, acesta va fi axat pe investiţii, valoarea acestora ridicându-se la circa 7% din PIB, a spus Ciolacu. „Adoptăm astăzi bugetul de stat pe 2024, unul axat pe investiţii de circa 7% din PIB. Anul viitor investiţiile vor contribui cu jumătate la creşterea economică, iar creşterea investiţiilor va fi dublă faţă de cea a consumului. Aici de fapt este cheia dezvoltării României unde, câteodată cu discuţii lungi, câteodată şi mai aprinse, am lucrat cu toată echipa guvernamentală, dar, cum este corect, vreau să îi mulţumesc domnului ministru al Finanţelor pentru tot efortul depus în toate cele şase luni, fiindcă cunoaştem cu toţii cum a trebuit să gestionăm această situaţie în întreaga perioadă”, a afirmat premierul Ciolacu, la începutul şedinţei de Guvern.
El a adăugat că pentru anul viitor Guvernul ţinteşte o creştere economică de 3,4%, „a doua cea mai mare din UE”, iar asta înseamnă 150 de miliarde de lei în plus la PIB-ul României faţă de acest an. „Bugetul asigurărilor sociale pe care îl aprobăm tot astăzi probează că există bani atât pentru creşterea pensiilor de la 1 ianuarie cu rata inflaţiei, de 13,8%, cât şi pentru recalcularea pensiilor din 1 septembrie. Sunt prevăzute şi fonduri pentru a creşte alocaţiile şi ajutoarele sociale”, a afirmat Ciolacu. Premierul a mai spus că se vor majora salariile profesorilor şi că există necesarul pentru o mărire de 5% în sistemul bugetar, „nu şi la demnitari”. „Investiţiile sunt de 120 de miliarde de lei, este un record absolut după anul 1989. Avem cel mai mare buget din istorie la Educaţie, cu peste 21 de miliarde de lei mai mult faţă de 2023. La Transporturi, alocăm cu 27% mai mulţi bani pentru a susţine investiţiile din infrastructură, asta înseamnă 6,5 miliarde de lei în plus pentru alte loturi de autostradă finalizate, trenuri electrice, vagoane noi şi lucrări de modernizare a porturilor. Există, de asemenea, suplimentări majore între 30 şi 50% în plus pentru Sănătate, inclusiv Casa de Sănătate, Mediu şi Dezvoltare. Aici vorbim despre programul Anghel Saligny, unde alocăm cu 3,7 miliarde de lei mai mult, dublu şi ceva faţă de 2023. (…) Finanţăm masiv toate priorităţile Guvernului, capitalul uman din Educaţie, noi unităţi moderne în Sănătate, dezvoltarea infrastructurii, protejarea mediului şi modernizarea condiţiilor de trai în comunităţile rurale. Toate sunt nevoi reale ale ţării şi răspund aşteptărilor românilor. Repet, nu vor exista creşteri de taxe în 2024, majorarea de venituri fiind exclusiv efectul multiplicării economice a investiţiilor şi, evident, a luptei contra evaziunii”, a afirmat şeful Guvernului.
Premierul Ciolacu a mai spus că are pretenţii sporite de la ANAF şi Autoritatea Vamală Română în anul 2024, să îşi facă mai bine treaba cu instrumentele digitale adecvate pe care le au acum şi le vor avea în perioada următoare. „În plus avem pe agendă azi decizii precum modificarea codului vamal, adoptarea strategiei antifraudă şi un nou proiect de digitalizare la Ministerul de Finanţe. Efectul cumulat trebuie să fie reducerea evaziunii şi colectarea mai bună la buget. Avem un buget sustenabil, investiţii de peste 7% din PIB, mai mari decât deficitul bugetar programat la 5%, iar inflaţia va continua să scadă. Am văzut cu toţii că în noiembrie este deja 6,7%. Ţinta noastră pentru 2024 este să scadă sub 5%, adică la jumătate din momentul când am preluat mandatul de premier”, a afirmat Ciolacu.
Tot la începutul şedinţei de Guvern de joi seara, prim-ministrul a precizat că România va depune, vineri, la Comisia Europeană, cererea de plată numărul 3 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). „Trimitem şi ultimele deconturi pentru banii europeni din exerciţiul care se încheie la final de an”, a afirmat premierul Ciolacu. În context, el a punctat că Guvernul, în plan intern, respectă promisiunile făcute administraţiilor locale. „Azi alocăm banii pentru cheltuielile descentralizate la nivel de comune, oraşe şi municipii”, a mai menţionat şeful Guvernului.
