Joi seară, în amfiteatrul Parcului „Nicolae Bălcescu‟ din Focșani, zeci de oameni au participat la conferința „Dincolo de alpinism‟ susținută de Constatin Lăcătușu, primul român care a urcat pe vârful Everest. Majoritatea celor prezenți la eveniment au fost elevi și tineri care fie au venit însoțiți de profesorii de geografie, fie singuri sau împreună cu familia. Organizat în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local Focșani, Societatea de Geografie din România – filiala Vrancea, Ansamblul Folcloric „Țara Vrancei‟ și Teatrul Municipal „Maior Gheorghe Pastia‟ Focșani, evenimentul a fost, de fapt, „o întâlnire de suflet cu geografia‟, a spus Maria Murgoci, managerul Ansamblului Folcloric „Țara Vrancei‟.
În deschiderea conferinței, profesorul de geografie Răzvan Săcrieru – președintele Societății de Geografie din România, filiala Vrancea, a făcut o scurtă prezentare a invitatului. Așa am aflat faptul că primul român care a urcat pe cel mai înalt vârf din lume este alpinist și geofizician, născut la Piata Neamț. „Primele drumeții montane le-a făcut în Ceahlău împreună cu dirigintele domniei sale din liceu. Pasiunea pentru munte s-a materializat apoi printr-o admitere la Facultatea de Geologie din București, iar după terminarea facultății, Constantin Lăcătușu a lucrat ca geofizician tot în munți‟, spune Răzvan Săcrieru.
Constantin Lăcătușu și-a început discursul spunând că revine la Focșani după 42 de ani. „Aici, la Focșani, am făcut armata, și tot aici am descoperit o carte despre alpinism la biblioteca unității militare. După aceea, am plecat la București să devin student, iar în primul an de facultate am început mai serios cu alpinismul‟, apune acesta. Totodată, Constantin Lăcătușu a spus că „e ceva inedit pentru mine să vorbesc sub cerul liber unei asemenea audiențe numeroase. Am făcut multe conferințe, dar întotdeauna în sală‟.
Alpiniștii „au dus viață grea în comunism‟
În timpul conferinței s-a vorbit despre cât de greu le-a fost alpiniștilor să se desfășoare în perioada comunismului, având în vedere faptul că „până la Revoluție, nu se putea ieși chiar așa ușor din țară pentru vârfurile cu adevărat mari‟. Gheața avea să fie spartă în 1985 când, „cu greu, românii au reușit primă expediție românească în Himalaya. Era Anul Internațional al Tineretului, și niște prieteni alpiniști de-ai mei l-au convins pe Nicu Ceaușescu să fie un fel de patron al acestei prime expediții românești în Munții Himalaya, pe un vârf de 7.000 de metri. Din păcate, în acea expediție am avut și prima victimă, un medic din Bușteni‟, povestește Constantin Lăcătușu.
După 1990, alpinistul este de părere că „majoritatea românilor s-au născut a doua oară‟, iar visul expedițiilor montane internaționale a putut deveni realitate. Cu toate că „banii unei expediții echivalau cu cei ai unei garsoniere sau chiar a unui apartament‟, Constantin Lăcătușu a reușit ca în data de 17 mai 1995 „tricolorul să ajungă pentru prima dată pe cel mai înalt vârf al Terrei, EVEREST, 8.850m‟. Călătoria nu a fost grea, însă satisfacția reușitei a depășit orice așteptare. Pasiunea pentru munte a crescut din ce în ce mai mult, iar românul a reușit să „cucerească‟ apoi cele mai înalte vârfuri ale celor șapte continente.
Prin intermediul pozelor din arhiva personală, Constantin Lăcătușu i-a purtat pe cei prezenți la eveniment prin expedițiile sale și le-a povestit care au fost provocările fiecărei aventuri montane în parte.
