Guvernul a adoptat, luni, proiectul de lege privind „oprirea risipei bugetare”, combaterea evaziunii şi asigurarea echităţii fiscale, după ce au fost dezbătute observaţiile de la ministerele avizatoare, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin. „În scurt timp, proiectul va fi trimis către Parlament pentru formularea de amendamente, în termenul care va fi stabilit în şedinţa comună a Birourilor permanente de la Senat şi Camera Deputaţilor. Ulterior, în cadrul unei noi şedinţe de Guvern, vor fi dezbătute şi încorporate amendamentele acceptate, urmând ca Guvernul să îşi asume răspunderea în Parlament pe acest proiect în şedinţă comună a celor două Camere, potrivit reglementărilor constituţionale”, a precizat Mihai Constantin, în cadrul unei conferinţe de presă, la Palatul Victoria.
Faţă de forma lansată în consultare publică de către Ministerul Finanţelor au fost adoptate o serie de modificări la proiectul de lege. Acestea vizează acordarea bonurilor de masă, TVA pentru bilete la spectacole şi evenimente sportive, precum şi calculul impozitului pentru companiile multinaţionale.”Bonurile de masă vor acordate ca şi până acum, însă Ministerul de Finanţe are termen o săptămână pentru a propune Executivului un proiect de ordonanţă de urgenţă care va limita comisioanele implicate în acest proces de distribuţie a bonurilor de masă. De asemenea, taxa pe valoare adăugată pentru biletele la spectacole, concerte, evenimente culturale şi sportive va fi de 9%. O menţiune şi în ceea ce priveşte calculul impozitului pentru companiile multinaţionale. Din totalul cifrei de afaceri, pe lângă investiţii, vor fi scăzute şi accizele, care reprezintă, de asemenea, o taxă. Impozitul va rămâne la 16 procente din profit, dar nu mai puţin de 1% din cifra de afaceri calculată conform criteriilor enunţate mai devreme”, a explicat reprezentantul Guvernului.
Pentru instituţiile de cultură cu mai puţin de 50 de angajaţi, oportunitatea de comasare va reveni autorităţilor locale. A fost eliminat, de asemenea, pragul de 2,5% din bugetul autorităţilor locale cu care acestea pot finanţa evenimente culturale, sportive sau recreative. Pragul de 2,5% vizează însă fondurile colectate în nume propriu la nivelul acestor autorităţi locale, a indicat purtătorul de cuvânt al Guvernului. Totodată, s-a decis că reglementarea salariului minim în construcţii şi agricultură se va face prin ordonanţă de urgenţă separată, astfel încât salariile să poată creşte „cât mai repede cu putinţă”, a explicat Mihai Constantin. Potrivit acestuia, „salariul minim pe economie în general, care va creşte cu zece procente, la 3.300 de lei, va fi reglementat printr-o hotărâre de Guvern care va fi adoptată, de asemenea, cât mai rapid”.
Forma finală a măsurilor fiscal-bugetare pentru care Guvernul urmează să îşi asume răspunderea a fost elaborată, a declarat, luni, premierul PSD Marcel Ciolacu, care a subliniat, în debutul şedinţei Executivului, că România „nu îşi mai permite” facilităţi şi „privilegii” de 75 de miliarde de lei plus o evaziune fiscală de 150 de miliarde de lei anual, care reprezintă 15% din PIB. „Avem astăzi forma finală a măsurilor fiscal-bugetare, după consultările cu toţi partenerii sociali, sindicate, patronate, ONG-uri şi cu administraţia locală. O bună parte din propunerile lor se regăsesc în acest proiect. Acesta este actul pe care am decis să îmi asum răspunderea în Parlament. Sunt măsuri care vizează stoparea risipei bugetare, combaterea evaziunii şi reaşezarea sistemului fiscal pe baze echitabile. România nu îşi mai permite facilităţi şi privilegii de 75 de miliarde de lei, plus o evaziune fiscală de 150 de miliarde de lei pe an. Adunate înseamnă 15% din PIB. Nu există vreun exemplu de stat modern care să poată funcţiona în asemenea condiţii”, a afirmat Ciolacu.
El a adăugat că bugetul României se bazează pe taxele plătite de salariaţi, pe consumul acestora şi pe investiţiile publice. Pe de altă parte, Ciolacu a remarcat „un paradox aberant”: România are cea mai mare impozitare a muncii din Europa, dar printre cele mai mici taxe şi impozite din Europa pe capital. „Ca premier, eu sunt obligat să pun interesul României mai presus decât interesele unor grupuri nemulţumite că fac profituri nu de miliarde de euro, ci doar de sute de milioane de euro. Există un interes vital, acela să nu ajungem la stoparea fondurilor europene şi a reformelor din PNRR. Însumat, vorbim de o miză uriaşă, peste 70 de miliarde de euro şi de aderarea României la OECD, care ar aduce un aflux de investiţii străine în ţara noastră. Nu-mi voi asuma să pun în pericol asemenea obiective strategice ale României”, a susţinut prim-ministrul.
El a respins declaraţiile conform cărora măsurile propuse de Guvern ar aduce „austeritatea”, susţinând că măsuri de austeritate au fost cele din 2010, când s-au tăiat salarii şi pensii şi s-a majorat TVA-ul de la 19 la 24%.
