Topinamburul, Kivano de deşert, denumit şi pepenele jeleu, planta unicorn şi ginsengul indian sunt doar câteva dintre speciile de plante pe care Staţiunea de Cercetare Dezvoltare Legumicolă (SCDL) Buzău le recomandă fermierilor pentru a le introduce în cultură, în contextul schimbărilor climatice şi al secetei, cercetătorul Elena Barcanu atrăgând atenţia că „strămoşii noştri, dacii, nu consumau popcorn”, prin urmare „tradiţiile alimentare se pot schimba”.
Prin intermediul unui proiect ADER, cercetătorii SCDL încearcă să răspundă nevoilor din agricultură cu privire la găsirea unor soluţii care să vină în sprijinul fermierilor ale căror culturi au fost afectate în ultimii ani de secetă. Oamenii de ştiinţă au dezvoltat proiecte pentru îmbunătăţirea unor specii precum bobul, mazărea, fasolea sau năutul care să reziste perioadelor lungi în care nu sunt înregistrate precipitaţii şi să ofere în acelaşi timp producţii satisfăcătoare. „Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari provocări cu care se va confrunta omenirea în deceniile următoare. Conform datelor EUROSTAT, temperatura medie globală a înregistrat o creştere semnificativă după anul 2000, variind anual între 0,8 şi 1,2 grade Celsius faţă de perioada post-industrială. Europa, inclusiv România, a fost afectată şi mai sever, cu o creştere medie de 1,5 până la 2 grade Celsius în aceeaşi perioadă. Această creştere a temperaturii conduce la fenomene meteo extreme şi impredictibilitate, cu efecte negative majore asupra oamenilor şi mediului. (…) Scopul acestui proiect a fost îmbunătăţirea şi diversificarea germoplasmei unor culturi legumicole, precum bobul, mazărea, topinamburul, fasolea, năutul şi lintea, pentru a obţine soiuri rezistente la factorii de stres biotic şi abiotic”, a precizat, pentru AGERPRES, cercetătorul Elena Barcanu.
SCDL desfăşoară cercetări amănunţite cu privire la ameliorarea unor specii de plante exotice care ar putea fi introduse în cultura de masă românească pentru a le înlocui pe cele care sunt afectate de modificările climatice reprezentate de episoade prelungite de secetă, ploi torenţiale, stres termic datorat diferenţelor majore de temperatură dintre zi şi noapte sau dăunători. „Printre aceste specii, topinamburul (Helianthus tuberosus) a reprezentat un caz de succes, demonstrând cea mai bună capacitate de adaptare la factorii abiotici. Topinamburul se dovedeşte a fi o plantă extrem de versatilă şi adaptabilă la condiţiile de mediu aspre. (…) Singura vulnerabilitate notabilă a acestei plante este în faţa atacurilor de şoareci de câmp”, a declarat Elena Barcanu. Printre speciile asupra cărora cercetătorii şi-au îndreptat atenţia se numără mai numără Kivano din deşertul Kalahari, ginseng sau planta unicorn. (…)
Cu toate că, la prima vedere, speciile exotice care ar putea fi introduse în cultura de masă ar putea ridica semne de întrebare din partea agricultorilor, specialiştii atrag atenţia că, de-a lungul vremii, tradiţiile alimentare s-au schimbat, fie determinate de factorii climatici, fie din cauza unor modificări care au afectat mediul înconjurător. „Precizez că pe măsură ce schimbările climatice continuă să afecteze mediul şi resursele, este esenţial să ne adaptăm şi să căutăm alternative pentru a asigura securitatea alimentară şi protecţia mediului. Posibil ca multe din plantele enumerate să fie un element de noutate şi care să difere de tradiţiile noastre alimentare prezente, dar să nu uităm că strămoşii noştri, dacii, nu consumau popcorn (floricele de porumb) şi mămăligă, iar brânza nu era savurată alături de roşii (tomate). De aceea este important să ştim că tradiţiile alimentare se pot schimba, iar eforturile noastre de cercetare şi dezvoltare continuă să ofere soluţii sustenabile şi viabile pentru viitor”, atrage atenţia cercetătorul.
Autor: Florin Zafiu
Articolul integral și fotografii pe – https://t.ly/TPm_P
Sursa foto: https://www.pexels.com/ro-ro/
