Relația dintre cadrele didactice și copii este foarte importantă și se bazează pe câteva reguli de comportament atât din partea dascălilor, cât și a elevilor. Baza comportamentului elevului pornește din educația primită acasă, în primii ani. Dacă există lacune în educația de bază, de care sunt responsabili părinții, acestea se vor reflecta în comportamentul și chiar în succesul/insuccesul școlar. Copilul trebuie să știe că la școală politețea este foarte importantă, atât față de profesori, cât și față de colegi. Un comportament politicos îi va aduce copilului aprecieri din partea profesorilor și din partea colegilor.
Între regulile de bază ale comportamentului politicos al elevului se înscriu: salutul colegilor când intră în clasă, salutul profesorilor și ridicarea în picioare atunci când acesta intră/iese în/din clasă, folosirea cuvintelor ”te rog” și ”mulțumesc”, solicitarea permisiunii dacă vrea să iasă din clasă în timpul orei, comportamentul colegial și prietenos cu colegii în recreație, fără acte de violență verbală sau fizică, folosirea unui limbaj decent, atenție în păstrarea curățeniei băncii, clasei, obiectelor personale sau ale altor colegi, păstrarea liniștii în timpul orelor, comportament și limbaj politicos față de profesori.
Pe de altă parte, comportamentul profesorului față de elev trebuie să respecte anumite reguli. Profesia de dascăl nu poate fi urmată de oricine, e nevoie de vocație, de dăruire, de dragoste față de copii și de răbdare pentru a fi un bun pedagog. În general, copiii copiază comportamentul profesorului, deci acesta trebuie să fie foarte atent la gestionarea propriilor emoții, căutând să nu se enerveze, să nu vorbească pe ton ridicat. Dincolo de rolul de a transmite cunoașterea unor noțiuni legate de obiectele de studiu, profesorul este un model pentru copii, având rol în educarea și modelarea elevilor.
Èšinuta profesorului este foarte importantă, pentru că elevii au tendința de a copia și modelele vestimentare ale profesorilor. Un dascăl trebuie să fie conștient de responsabilitățile pe care le are și de modul în care influențează viața elevului. Felul în care discută cu elevii e la fel de important. Un dascăl rigid, care e veșnic încruntat și nemulțumit, care umple catalogul de note mici, se va impune prin frică, nicidecum prin respectul pe care i-l poartă elevii. Un dascăl care vorbește calm, zâmbind, îi va atrage pe copii și le va câștiga simpatia și respectul, cu condiția ca acest dascăl să știe să motiveze copiii să vină la școală, să învețe. Profesorul va trata fiecare copil ca pe o ființă cu personalitate unică, îi va fi ghid elevului în menținerea interesului pentru școală, îl va încuraja, nu-l va discredita în fața colegilor de clasă.
Dacă există motive pentru a i se face reproșuri unui elev în privința comportamentului sau a slabei pregătiri, aceste observații se vor face doar în prezența respectivului elev, eventual și a unuia dintre părinți. Între elevi și profesori este ideal să existe o comunicare activă, eficientă. Profesorul va ține cont de faptul că dialogul deschis sparge barierele, iar un copil se simte confortabil și este sincer când i se vorbește pe ton calm. Orice profesor e necesar să cunoască resursele pe care le are elevul și să le valorifice, astfel acesta devine nu doar un elev bun, ci și un coleg bun. Atmosfera destinsă are efect pozitiv asupra elevilor.
Dacă profesorul se află în fața unui elev cu un comportament neadecvat, sunt necesare metode de remediere a acestui comportament, de monitorizare a elevului, de a i se atrage atenția spre învățare prin includerea în activități, prin a fi scos mai des la tablă, prin a fi încurajat pentru a-i întări imaginea pozitivă.
