Majoritatea românilor a cheltuit mai puţin pe produse alimentare în 2022 şi şi-a redus economiile şi investiţiile, arată cel mai recent sondaj Future Consumer Index, realizat de experţii EY România la începutul lunii decembrie 2022. Chestionarul a vizat percepţia românilor în privinţa noului context economic al anului în curs, comparativ cu anii anteriori, şi mai ales schimbările, dacă au avut loc, în obiceiurile lor de consum.
Potrivit companiei de consultanţă, contextul evenimentelor politice şi economice care au marcat anul 2022, respectiv creşterea preţurilor la energie şi combustibili, determinată de războiul ruso-ucrainean, care s-a suprapus peste efectele economice ale anului pandemic (2020) şi încetinirea ritmului de creştere economică faţă de anii anteriori (2022 faţă de 2021) ar fi putut determina modificări parţiale sau totale, fie pe segmente specifice de consum, produse şi servicii, fie în general.
„Îngrijorările şi presiunile cauzate de pandemie au fost înlocuite în 2022 cu cele legate de războiul din Ucraina, ceea ce, inevitabil, a afectat comportamentul consumatorilor. Am văzut mai multe schimbări, între care: limitarea unor cheltuieli – precum cele alocate divertismentului, reducerea sumelor economisite şi a investiţiilor sau a celor dedicate educaţiei şi pregătirii profesionale‟, a spus Georgiana Iancu, Partener, coordonator al practicii de Impozite indirecte şi liderul sectorului de Retail şi Produse de Consum, EY România.
Întrebările au urmărit, pe de altă parte, identificarea aspectelor care îi preocupă într-o mai mare măsură pe consumatorii români, în acest nou peisaj, dar şi atitudinea lor faţă de noile tendinţe în plan social, cum ar fi sustenabilitatea sau responsabilitatea companiilor în societate. Cel mai interesant aspect, cel puţin prin comparaţie cu anii anteriori, pe care studiul EY îl relevă pare să fie preocuparea crescută pentru viitorul financiar personal şi al familiilor lor, cel puţin prin prisma răspunsurilor privind cuantumul sumelor alocate, pe diferite categorii, în următoarele şase luni.
Potrivit rezultatelor sondajului, respondenţii au indicat cele mai mari sume, între 500 şi 1.000 de lei, ca fiind alocate cheltuielilor pentru produse alimentare (74% dintre aceştia, faţă de 80% în 2021), economii şi investiţii (59%, faţă de 68% în 2021), educaţie şi formare – 27% (faţă de 34% în 2021). Primele trei preferinţe au fost urmate de cheltuieli pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte – 25%, aproape la egalitate cu divertisment şi relaxare – 24%.
Pentru igienă şi îngrijire personală, sume de acest nivel vor fi cheltuite de numai 14% dintre respondenţi, iar pentru sport, doar 12% vor cheltui peste 100 de euro lunar în următoarea jumătate de an. Dintre aspectele care produc un efect asupra procesului de cumpărare, pe primul loc a fost menţionată creşterea galopantă a preţurilor – 22%, urmată de creşterea preţurilor la energie electrică şi gaz – 19% şi stagnarea salariilor şi creşterea inflaţiei – 18%. O mare parte dintre respondenţi spun că pentru a-şi calibra consumul se informează din media sau din declaraţiile decidenţilor – politicieni sau autorităţi, care pot denatura uneori realitatea economică.
Salariile, de exemplu, potrivit datelor INS au crescut, în primele nouă luni din acest an cu circa 12%, dar, pentru că preţurile au crescut, părerea generală este aceea că au stagnat. Urmează, în ordine, ca factori îngrijorători, creşterea costului produselor alimentare şi a produselor de uz casnic esenţiale – 18%, instabilitatea economică a ţării – 11%, fluctuaţia pieţelor (europeană/ globală) din cauza războiului din Ucraina – 11%. Modificarea preţurilor pentru fiecare dintre categoriile principale menţionate în sondaj – carburanţi, alimente de bază, energie, achiziţii de locuinţe şi închirieri, electrocasnice, medicamente etc., în ultimele 3-4 luni ale anului în curs, este văzută de majoritatea celor intervievaţi ca fiind mult mai mare.
Dar, având în vedere creşterea generalizată a preţurilor pentru diverse categorii de produse, respondenţii au fost invitaţi să bifeze modul în care au acţionat în acest tablou general al creşterii preţurilor la toate categoriile de produse esenţiale. Cei mai mulţi au declarat că nu au schimbat nimic, nici la consumul de carburanţi (66%), nici la costurile energetice ale gospodăriilor (51%), nici la alimente de bază (50%), nici la achiziţii/închirieri imobiliare (72%). O parte dintre aceştia au spus că, într-adevăr, au achiziţionat produse mai ieftine şi au cumpărat mai puţin, iar o şi mai mică parte au spus că au renunţat la acele cumpărături, însă vorbim despre un procent marginal.
Conform sondajului, la întrebarea „ce schimbări observaţi în comportamentul dvs. de consum?‟, 27% au declarat că gătesc mai mult acasă, iar 22% că petrec mai mult timp acasă. Confortul pe care îl oferă platformele şi magazinele online este bine valorificat, astfel că 20% dintre cei chestionaţi cumpără mai multe produse prin intermediul platformelor online şi doar 14% spun că merg fizic în magazine. Proporţia dintre cele două segmente de comerţ pare întrucâtva echilibrată, dar tendinţa de creştere a e-commerce-lui este evidentă şi fără întoarcere la comerţul clasic sută la sută. (…)
