Agresiunea militară a Rusiei asupra Ucrainei nu este justificată, apreciază 68% dintre români, în timp ce 71% sunt de părere că Rusia a comis crime împotriva populaţiei civile în Ucraina, conform studiului „Despre război şi patriotism‟, realizat de Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde, dat publicităţii miercuri. Întrebaţi dacă agresiunea militară a Rusiei asupra Ucrainei este una justificată şi îndreptăţită, 68% au răspuns „Nu‟, în timp ce 8% dintre intervievaţi au răspuns afirmativ. 22% au declarat că nu pot să aprecieze acest lucru, iar 2% au refuzat să răspundă. 34% dintre respondenţi au estimat că războiul va fi câştigat de Rusia, 18% au indicat Ucraina, iar 48% nu au putut aprecia.
Totodată, 71% au fost de părere că Rusia a comis crime împotriva populaţiei civile în Ucraina, 4% au opinat că Rusia nu a comis astfel de crime, iar 25% nu au putut aprecia ori au refuzat să ofere un răspuns. Doar 8% dintre subiecţii sondajului consideră că Rusia va ataca România, în timp ce 61% au avut o părere contrară. Întrebaţi care este opinia lor despre Rusia: 1% au răspuns că au o părere foarte bună, 6% au spus că au o părere bună, în timp ce 53% au declarat că au o opinie proastă iar 28% foarte proastă.
42% consideră că nu este momentul potrivit ca România să se unească cu Republica Moldova, iar 33% dintre cei intervievaţi consideră că România nu ar trebui să se unească cu Republica Moldova. Doar 11% s-au pronunţat în favoarea unei uniri în acest moment, în timp ce 14% au refuzat să răspundă la întrebare. Întrebaţi dacă românii aflaţi în ţară s-ar înrola în armată, în eventualitatea declanşării unui război pe teritoriul României, 39% au oferit un răspuns negativ, 30% – afirmativ, în timp ce 31% nu au putut aprecia sau au refuzat să răspundă. În ce îi priveşte pe românii din diaspora, 52% dintre respondenţi au opinat că nu s-ar înrola în cazul unui conflict pe teritoriul României şi doar 18% au avut o părere contrară. În ce priveşte oportunitatea cenzurării de către Guvern a unor informaţii apărute în presă, pe durata războiului din Ucraina, 50% nu au fost de acord cu acest lucru, în timp ce 27% s-au declarat de acord cu o astfel de măsură.
38% dintre intervievaţi au fost de părere că presa din România a prezentat obiectiv ştirile de război, în timp ce 33% au considerat că mass-media nu au prezentat obiectiv aceste informaţii. 47% s-au opus reintroducerii serviciului militar obligatoriu, în timp ce 30% ar fi de acord cu o astfel de măsură. În cazul declanşării unui război pe teritoriul României, 46% dintre respondenţi au precizat că nu ar părăsi ţara, iar 26% au precizat că ar pleca din ţară. În ce îl priveşte pe preşedintele SUA, Joe Biden, 37% dintre intervievaţi au precizat că au o părere bună, 30% au spus că au o părere proastă, iar 33% au declarat că nu şi-au format o părere.
69% au o părere proastă despre preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, iar 3% au o părere bună. În legătură cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelensky, 41% dintre români şi-au format o părere bună, iar 25% au o părere proastă. 49% dintre intervievaţi au o părere bună despre preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, iar 14% şi-au format o opinie proastă despre aceasta. În ce îl priveşte pe preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, 34% dintre subiecţii sondajului au o părere bună, în timp ce 27% au o părere proastă. 36% şi-au format o opinie bună în legătură cu premierul britanic, Boris Johnson, iar 25% o părere nefavorabilă. Totodată, 18% au o părere bună despre premierul ungar, Viktor Orban, iar 41% o părere proastă.
Întrebaţi care ar fi politicianul român în care au cea mai mare încredere că ar putea gestiona situaţia din România, ca urmare a războiului din Ucraina, 8% l-au indicat pe premierul Nicolae Ciucă şi tot 8% pe Mircea Geoană. 41% au fost de părere că niciun politician nu poate gestiona situaţia din România ca urmare a războiului cu Ucraina. 3% au indicat alte nume, iar 40% nu au oferit un răspuns. Studiul „Despre război şi patriotism‟ a fost realizat de Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde în perioada 20 ianuarie – 22 martie, pe un eşantion de 701 subiecţi, prin metoda CATI (interviuri telefonice). Sondajul realizat pe populaţia adultă neinstituţionalizată a României are o marjă de eroare de 3,9% pentru nivel de încredere de 95%.
