Căldărușa, purtând denumirea științifică de Aquilegia, face parte din familia Ranunculaceae și este originară din Europa, America de Nord, Siberia și Japonia. Este una dintre cele mai elegante plante de grădină, iar denumirea face trimitere la forma de cupă a florilor, termenul latinesc Aquilegium însemnând ”rezervor”. Cunoscut în țara noastră sub denumirile de căldărușe, cănăcei, ciocănași sau țurțălăi, genul Aquilegia cuprinde circa 100-120 de specii perene, cele mai cunoscute dintre acestea fiind Aquilegia vulgaris L., Aquilegia coerulea James și Aquilegia chrysantha Gray.
Aquilegia vulgaris este originară din Europa și poate fi întâlnită la noi și în regiunile montane. Planta are o înălțime de 60-70 cm, cu tulpina ramificată în partea superioară. Frunzele bazale sunt mai mari și dispuse în tufă, iar cele tulpinale sunt mai mici, dispuse altern, ambele fiind de culoare verde-albăstrui pe fața inferioară și verde intens pe partea superioară, notează prof. dr. Elena Șelaru în cartea ”Cultura florilor de grădină” și prof. dr. Florin Toma în volumul ”Floricultură și Artă florală”. Florile prezintă pinteni orientați în sus, care sunt colorați, ca și florile, în nuanțe de albastru, alb, roz, roșu, violet, putând fi unicolore sau pestrițe. Planta înflorește în lunile mai-iunie.
Aquilegia coerulea este originară din America de Nord. Are tulpina bine ramificată de la bază, atingând o înălțime de până la 40-70 cm. Frunzele trilobate sunt de culoare verde-albăstrui sau verde cenușiu, iar florile au pinteni lungi, de circa 5 cm. Bobocul are inițial poziție orizontală, iar la deschidere se îndreaptă în sus. Sunt colorate în diferite nuanțe de albastru, alb, violet, roz, roșu, sunt unicolore sau pestrițe, iar pintenii sunt colorați în verde. Înflorirea are loc în lunile aprilie-mai.
Aquilegia chrysantha, originară tot din America de Nord, are o talie mult mai înaltă, putând ajunge până la 100-150 cm înălțime. Tulpina este foarte ramificată în partea superioară, cu frunze mici și rare, colorate în verde intens pe partea superioară și în verde cenușiu pe partea inferioară. Florile sunt relativ mici, dispuse solitar în vârful ramificațiilor, de culoare galbenă. Înflorește în luna iunie.
Căldărușele sunt plante puțin pretențioase, având o rezistență bună la frig. Toate speciile sunt perene, majoritatea înflorind în luna mai, doar câteva își prelungesc înflorirea până în luna iulie. Se pot cultiva pe orice teren, dar preferă solurile argilo-nisipoase, potrivit de umede, însorite sau semiumbrite. Înmulțirea prin semințe este folosită cu rezultate foarte bune, cea mai bună perioadă de semănat fiind primăvara, în lunile martie-aprilie, dar se poate practica și înmulțirea prin divizarea tufei, ce se aplică toamna, în lunile septembrie-octombrie, sau primăvara devreme, în luna martie. Căldărușele pot fi folosite ca plante decorative pentru parcuri și grădini, putând fi puse solitar, dar și în grupuri, fie ele mici sau mari. Este preferată în locurile mai umbrite, unde alte specii nu înfloresc. Pot fi folosite și ca flori tăiate, impunându-se în aranjamente florale deosebite prin forma lor specială și prin coloritul foarte variat, în nuanțe strălucitoare.
