Antiviralele administrate pe cale orală sunt eficiente la toate variantele virale ale COVID-19, însă acestea se pot administra doar pacienţilor eligibili pentru un astfel de tratament în urma prescripţiei medicului, precizează specialiştii din cadrul Comisiei de boli infecţioase a Ministerului Sănătăţii.
Medicii specialişti din cadrul Comisiei de boli infecţioase a Ministerului Sănătăţii au realizat o informare despre modul de utilizare a medicamentelor antivirale, care face parte din seria de materiale informative „Trebuie să ştii, pentru Sănătatea ta!”. Potrivit acestora, tratamentul trebuie iniţiat cât mai repede posibil după diagnosticul de COVID-19 şi nu mai târziu de 5-7 zile de la debutul simptomelor. „Antiviralele orale sunt molecule mici care blochează activitatea şi replicarea virusului. Ele trebuie administrate cât mai repede posibil după infectare, înainte ca virusul să cauzeze leziuni ale ţesuturilor şi organelor. Aceste medicamente se administrează oral de-a lungul a câtorva zile, ceea ce înseamnă că sunt uşor de administrat. Antiviralele administrate pe cale orală sunt eficiente la toate variantele virale ale COVID-19. Pacienţii trebuie să discute cu medicul dacă sunt eligibili pentru tratamentul antiviral oral. Doar în urma deciziei acestuia se pot administra antivirale orale. Tratamentul trebuie iniţiat cât mai repede posibil după diagnosticul de COVID-19 şi nu mai târziu de 5-7 zile de la debutul simptomelor”, se arată în informare.
Astfel, adaugă medicii, antiviralul Favipiravir este utilizat în tratamentul infecţiei cu virusul SARS-CoV-2 la persoane adulte care prezintă forme uşoare sau medii ale COVID-19. Favipiravir reduce durata excreţiei virale la nivel respirator, precum şi durata şi intensitatea simptomatologiei din COVID-19, fără a reduce însă mortalitatea şi spitalizarea în secţiile de ATI. Medicamentul este contraindicat femeilor gravide sau celor suspectate a fi gravide, se mai arată în informare. Femeile de vârstă fertilă trebuie să utilizeze metode de contracepţie foarte eficace în timpul tratamentului şi cel puţin 7 zile după oprirea acestuia. „În cazul apariţiei unei sarcini, pacientele trebuie să întrerupă tratamentul cu Favipiravir şi să consulte imediat medicul. Favipiravir nu se administrează femeilor care alăptează, dacă acestea nu doresc să oprească alăptarea”, susţin medicii.
Totodată, pacienţii nu trebuie să doneze sânge în timpul tratamentului, precum şi timp de cel puţin 7 zile după întreruperea tratamentului cu Favipiravir. „Favipiravir prezintă risc de creştere a enzimelor hepatice (AST, ALT, GGT) şi de afectare hepatică, precum şi risc de hiperuricemie. Favipiravir este contraindicat în insuficienţă hepatică severă şi insuficienţă renală severă”, se mai afirmă în informare. Pacienţii, adaugă specialiştii, trebuie să fie atenţi la apariţia unor semne sau simptome care pot sugera afectare hepatică indusă medicamentos: oboseală, lipsa poftei de mâncare, disconfort abdominal în partea dreaptă a abdomenului, urină de culoare închisă sau icter. „În concluzie, Favipiravir poate fi utilizat numai după o evaluare prealabilă clinică şi de laborator a pacientului, putând fi eliberat atât în spital pentru pacientul spitalizat, în ambulator de către Centrul de Evaluare COVID-19 sau, în viitorul apropiat, din farmacii, în urma prescripţiei medicului de familie”, precizează specialiştii.
Un alt antiviral menţionat de specialiştii MS este Paxlovid – o combinaţie terapeutică care cuprinde medicamentele numite Nirmatrelvir şi Ritonavir, autorizată de Agenţia Europeană a Medicamentului doar pentru tratamentul formelor uşoare sau moderate de COVID-19 la adulţii care prezintă un risc crescut de a evolua către o boală severă şi deces şi care nu necesită oxigen suplimentar. Paxlovid nu este autorizat pentru: tratamentul pacienţilor care necesită spitalizare având o formă gravă sau critică de COVID19, prevenirea COVID-19 atunci când ai venit în contact apropiat cu o persoană diagnosticată cu COVID-19, afirmă sursa citată. Reacţiile adverse posibile ale Paxlovid includ tulburări ale gustului, diaree, creşterea tensiunii arteriale şi mialgii (dureri musculare).
La fel ca Favipiravirul, şi Paxlovid poate fi utilizat numai după o evaluare prealabilă clinică şi de laborator a pacientului, putând fi eliberat atât în spital pentru pacientul spitalizat şi în ambulator de către Centrul de Evaluare COVID-19.
Molnupiravir (Lagrevio) este aprobat pentru tratamentul formelor uşoare până la moderate de COVID-19 la adulţii care prezintă un risc ridicat de progresie către forme severe de boală şi deces, susţin specialiştii MS.
Acest medicament nu este autorizat la pacienţii cu vârsta sub 18 ani în tratamentul celor care necesită spitalizare din cauza COVID-19, deoarece beneficiul tratamentului nu a fost observat la pacienţii cu forme severe de COVID-19. Totodată, se spune în informare, medicamentul este contraindicat în sarcină şi în perioada de alăptare. „Molnupiravir poate fi utilizat numai după o evaluare prealabilă clinică şi de laborator a pacientului, putând fi eliberat atât în spital pentru pacientul spitalizat şi în ambulator de către Centrul de Evaluare COVID-19”, mai susţin specialiştii.
Pe de altă parte, afirmă aceeaşi specialişti, Umifenovirul (Arbidol) este un antiviral activ în gripă, utilizat în Rusia şi China, a cărui eficienţă în COVID-19 „nu a fost demonstrată prin studii ştiinţifice”. „Umifenovirul nu este autorizat în Uniunea Europeană şi nici de către Agenţia Naţională a Medicamentului din România. De aceea, nu poate fi comercializat în farmacii. În ţara noastră a fost folosit sporadic, fiind achiziţionat din fostul spaţiu sovietic. Menţionăm că pe lângă absenţa datelor de eficienţă în COVID-19, procurarea pe cale neoficială a acestui medicament şi utilizarea lui fără prescripţie medicală presupune asumarea unor riscuri legate de modul de fabricare, depozitare şi de transport.
Tratamentele cu Ivermectină, Lopinavir/Ritonavir (Kaletra), Hidroxiclorochină, Azitromicină nu sunt eficiente în COVID-19 şi nu trebuie utilizate. Utilizarea acestora vă poate pune viaţa în pericol”, atenţionează specialiştii.
