„Război” în instanță deschis de un bărbat din Adjud împotriva Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ). Bărbatul solicită despăgubiri de 100 lei, cu titlu de daune materiale, și 20.000 lei, cu titlu de daune morale. Potrivit actelor de la dosar, vrânceanul a apelat la instanța civilă pentru a fi despăgubit întrucât, arăta acesta, organele de cercetare penală nu și-ar fi dat interesul să îi soluționeze o sesizare. Până acum, atât instanța de fond cât și cea de apel i-au respins acțiunea, dosarul aflându-se în recurs. „Respinge ca nefondată acţiunea, având ca obiect pretenţii, formulată de reclamantul C. C., în contradictoriu cu pârâtul Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie”, se arăta în hotărârea judecătoriei.
Din ce au reținut judecătorii în motivarea hotărârii care a fost preluată de rolii.ro, vrânceanul era nemulțumit că sesizarea care ajunsese pentru a fi soluționată la SIIJ cumva nu fusese luată în serios, anume că „nu a primit nicio informare și nici nu a fost chemat pentru a da relații suplimentare (audieri). (…) Consideră că au fost încălcate prevederile Legii nr. 544/2001 și ale Legii nr. 554/2004 și că nu i s-a respectat dreptul fundamental la apărare, i s-a îngrădit dreptul la justiție, fiind o victimă a sistemului judiciar”. SIIJ s-a apărat însă în fața instanței din Vrancea și a arătat că încă de la începutul acestui an „s-a dispus închiderea și arhivarea lucrării, întrucât din conținutul plângerii s-a constatat că nu sunt descrise fapte concrete care să impună efectuarea de cercetări sub aspectul infracțiunilor reclamate”.
„Instanța a apreciat că nu s-a dovedit săvârșirea de către pârât a unei fapte ilicite, dat fiind că plângerea sa a fost înregistrată la Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție din cadrul Parchetului General după trimiterea acesteia prin poștă. Pârâtul nu a făcut decât să verifice sesizarea petentului, ocazie cu care a constatat că nu au fost descrise fapte concrete care să impună efectuarea unor cercetări cu privire la infracțiunile sesizate. Instanța civilă nu are posibilitatea de a realiza controlul modului în care organele de cercetare penală au desfășurat actele de urmărire penală la care a făcut referire reclamantul și nici asupra unor eventuale încălcări ale normelor deontologice de către organele de cercetare/ urmărire penală, aceste aspecte fiind apanajul exclusiv al organelor judiciare care acționează în domeniul penal”, se arată în motivarea hotărârii, potrivit sursei citate. De altfel, aceeași finalitate au avut și alte dosare introduse de vrâncean, împotriva altor structuri de parchet, concluzia fiind inclusiv aceea că instanța civilă nu poate interveni. În iulie anul acesta, vrânceanul a mai pierdut o acțiune prin care solicita ca DIICOT – Biroul Teritorial Vrancea să îi plătească 30.000 lei cu titlu de despăgubiri.
Nemulțumirea, în mare, era aceeași: depusese personal o plângere, nu fusese chemat la audieri și nici nu i s-a dat vreun răspuns scris. În instanță s-a concluzionat însă că sesizarea făcută de acesta făcea obiectul unor aspecte pe care deja procurorii le anchetau, iar faza de cercetare nu era publică. „Instanța apreciază că nu se poate reține existența unei fapte ilicite și nici nu se poate stabili existența unui raport de cauzalitate între presupusul prejudiciu și presupusa faptă ilicită și, de asemenea, nici existența vinovăției în sarcina pârâtului. Reclamantul nu își justifică pretențiile, ci face o simplă afirmație privind existența unui pretins prejudiciu moral și material, susținere care nu este de natură să dovedească producerea acestuia”, se arăta în motivarea preluată de același site rolii.ro.
De menționat că în ianuarie anul acesta mai fusese dată în instanță o soluție similară într-un dosar în care vrânceanul solicita Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați 20.000 lei daune morale. Aceasta după ce anul trecut îi fusese respinsă o altă acțiune îndreptată împotriva aceleiași unități de parchet, în cadrul căreia solicita daune materiale și morale de 30.000 lei, precum și o alta, în care solicita autorităților din localitatea în care domiciliază 15.000 lei.
