O focșăneancă a obținut o primă victorie în instanță în fața mai multor instituții ale statului, inclusiv Guvernul României, după ce autoritățile i-au refuzat dreptul la decontarea unui medicament de care avea nevoie pentru tratarea cancerului. Soluția este doar provizorie, până la momentul în care se va da o hotărâre în dosarul de fond, însă lucrurile sunt simple: Guvernul României, Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate și Agenţia Naţională a Medicamentelor şi Dispozitivelor Medicale au fost obligate „să asigure reclamantei medicamentul Bevacizumab (denumire comercială Avastin), pe bază de prescripţie medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuţie personală) până la soluţionarea dosarului (…). Executorie”. Hotărârea, deși executorie, putea fi atacată cu recurs, iar cele patru părți pârâte au exercitat deja calea de atac.
Din ce se arată în motivarea soluției, așa cum a fost preluată de rolii.ro, „reclamanta suferă de Glioblastom (MGMT negativ) (temporal dreapta), (…) grad IV OMS, tumoră temporo-parietală dreaptă fără leziuni de interes oncologic; tumoră mixtă (ohistică și tisulară) la nivel temporo-parietal dreapta, (…)”, motiv pentru care a fost operată, cu recomandarea unui anumit tratament specific. Numai că unul dintre medicamentele prescrise de cadrele de specialitate nu era pe lista celor compensate în cazul afecțiunii sale, astfel că tratamentul o ajungea la câteva mii de lei pe lună. Instituțiile statului n-au avut cum s-o ajute, așa că singura soluție pentru femeie a fost să meargă în instanță și să solicite obligarea Guvernului României, Ministerului Sănătăţii, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate și Agenţiei Naţionale a Medicamentelor şi Dispozitivelor Medicale să îi asigure medicamentul necesar.
Totul este un hățiș al legislației, din ce se mai reține în motivare. Toată lumea știe, însă nimeni nu face nimic. Pe scurt, medicamentul de care are nevoie femeia este într-adevăr recomandat în tratarea cancerului, se află pe lista medicamentelor decontate, însă nu și în cazul afecțiunii de care suferă focșăneanca. „Reclamanta susține că a fost diagnosticată cu Glioblastom în aprilie 2020, operat pentru extirparea tumorii în aprilie 2020, a urmat radioterapie și chimioterapie, a urmat chimioterapie cu Temozolomida, Irinotecan și Bevacizumab, în curs de chimioterapie cu Temozolomida, Irinotecan și Bevacizumab (denumire comercială Avastin), medicul curant recomandându-i în continuare tratament cu Bevacizumab (denumire comercială Avastin). Precizează ca prescripția medicamentului este în regim „off label” deoarece indicația terapeutică „on label” a medicamentului Bevacizumab (denumire comercială Avastin) este pentru tratamentul următoarelor afecțiuni: cancer colorectal, cancer bronho-pulmonar, cancer renal, neoplasm ovarian epitelial.
În continuare reclamanta învederează că medicamentul Bevacizumab (denumire comercială Avastin) este inclus pe Lista de medicamente compensate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, republicată, iar pacienții beneficiază de compensare 100% (gratuit), pentru următoarele indicații terapeutice oncologice: cancer colorectal, cancer bronho-pulmonar, cancer renal, neoplasm ovarian epitelial. (…) Acest medicament are un preț deosebit de ridicat – aproximativ 5.000 lei lunar – fapt ce o pune în imposibilitatea de a-l achiziționa din resurse proprii având drept consecință imposibilitatea de a urma tratamentul prescris de medic”, se detaliază în motivarea instanței, conform sursei citate.
Apărările părților chemate în judecată au fost aproape identice: nu au ce face, nimic nu depinde de ele. Pe de o parte Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale a admis că Bevacizumab este autorizat ca medicament împotriva cancerului, însă „protocolul terapeutic pentru acest medicament nu cuprinde în baza de prescriere și indicația glioblastom, folosirea lui fiind „off label”. (…) Consideră că, raportat la obiectul cererii de chemare în judecată și la modul în care a fost aceasta formulată, din perspectiva legitimității legale de a sta ca parte în proces, instituția nu are niciun fel de calitate procesuală pasivă”.
În plus, a arătat Agenția, suportarea plății contravalorii medicamentelor compensate depinde de Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Și Ministerul Sănătății a susținut că „nu are atribuții privind acordarea către pacienți de medicamente în regim de compensare 100%. (…) între Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Sănătății nu există raporturi de subordonare care să justifice calitatea de parte a Ministerului Sănătății. (…)
Ministerul Sănătății susține în continuare că potrivit HG nr. 720/2008, medicamentul Bevacizumab (denumite comercială Avastin) este indicat pentru: carcinom metastazat de colon sau rect, neoplasm mamar metastazat, neoplasm bronhopulmonar altul decât cel cu celule mici, neoplasm renal, neoplasm ovarian epitelial, al trompelor uterine și neoplasmul peritoneal prima, carcinom de col uterin persistent, recurent sau metastazat. Menționează că, pentru indicația terapeutică glioblastom deținătorul de APP (Autorizație de Punere pe Piață) nu a depus solicitare în vederea evaluării DCI – Bevacizumab (Avastin). Afecțiunea reclamantei de glioblastom nu se încadrează în indicațiile terapeutice ale medicamentului solicitat. A mai arătat că administrarea acestui medicament se face, off-label, respectiv se utilizează pentru o indicație neaprobată, neasumată de producător și care nu apare în prospect pentru o grupă de vârstă, doză sau cale de administrare, practic pe răspunderea medicului curant”.
Cum era de așteptat, nici Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu a avut o apărare cu mult diferită: „asigurarea și decontarea medicamentelor se realizează în cadrul sistemului național de asigurări de sănătate numai în baza contractelor încheiate între furnizori și casele de asigurări de sănătate și ca obiect numai medicamentele cuprinse în Lista aprobată prin HG nr. 720/2008. (…) în cazul de față pentru acordarea medicamentelor în litigiu pentru indicația de glioblastom nu exista temei legal pentru decontare, pentru afecțiunea de care suferă reclamanta este asigurat tratament cu medicamentul Temozolomidum (denumirea comercială Temodal) pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% ( fără contribuție personală). Acest medicament este introdus în lipsa medicamentelor compensate, pentru afecțiunea de care suferă reclamanta . (…) decontarea medicamentelor se face de către Casele de Asigurări de Sănătate numai în condițiile legii și reprezintă o etapa ulterioară introducerii medicamentelor în Lista medicamentelor compensate, aprobată prin HG nr. 720/2008. (…) numai după efectuarea procedurii autorizării unui medicament și a indicațiilor terapeutice, la cererea deținătorului autorizației de punere pe piață, se poate declanșa procedura legală la ANMDMR, utilizarea în afara autorizației de punere pe piață a unui medicament nefiind reglementată de dreptul Uniunii Europene, conform Directivei 83/2001”.
Ultimele susțineri au fost ale Guvernului României, care evident a arătat că nu are vreo atribuție în aceste chestiuni medicale. Chiar și cu toate cele de mai sus, instanța a soluționat cauza dincolo de limbajul de lemn și de toate scuzele, luând în considerare în principal că tratamentul care a avut efecte benefice pentru focșăneancă este Avastin, motiv pentru care medicul oncolog i-a și recomandat acesteia continuarea tratamentului. „Sub aspectul aparenței dreptului, ținând cont de circumstanțele concrete ale speței, mai exact de gravitatea bolii și costul ridicat al tratamentului, Curtea reține că dreptul invocat de reclamantă îl constituie dreptul la viață, drept care se poate realiza în concret prin urmarea tratamentului prescris reclamantei în condițiile în care organismul reclamantei răspunde la acest tratament. Curtea va avea în vedere și faptul că reclamanta a formulat o acțiune întemeiată pe dreptul comun privind includerea medicamentului pe lista medicamentelor decontate integral pentru boala de care suferă, acțiune care face obiectul dosarului (…), iar prin cererea de față se urmărește obținerea unei măsuri provizorii, limitate în timp până la soluționarea fondului litigiului”, se mai arată în motivarea preluată de rolii.ro.
