Vineri dimineață, s-a dat startul celei de-a XII-a ediții a Târgului de Mărțișor din Focșani, care se va desfășura în perioada 26 februarie – 1 martie 2021. Meșteri populari din Soveja, Nereju, Jitia, producători tradiţionali de produse apicole din Vânători, Mândreşti, Mărășești, de produse culinare tradiţionale din Reghiu, precum și producători handmade de mărțișoare, cu toții au înfruntat pandemia și au revenit la Focșani să-și promoveze produsele. În acest an, Târgul de Mărțișor a fost organizat de Centrul Cultural Vrancea, sub egida Consiliului Județean Vrancea, în parteneriat cu Ansamblul Folcloric Profesionist „Țara Vrancei”.
Culoarea și parfumul primăverii, în buricul Focșaniului
Greu pleci de la Târgul de Mărțișor amenajat în fața Cinematografului „Balada‟ din Focșani fără un mărțișor confecționat manual, sau fără un produs tradițional. Ofertele sunt diverse, iar prețurile pe măsura… pandemiei care ne-a afectat pe toți. „Sunt actriță, dar nu mai joc, mai mult regizez și lucrez cu copii, fiind implicată în diferite proiecte formale, non-formale în Foșcani. Acesta cred că este al șaptelea an în care particip la Târgul de Mărțișor. M-am integrat aici cu meșterii populari, și, cumva reușesc să îmbin tradiția cu modernul. Oamenii vin și cumpără, pentru că deja ne-am format clienții. Am adus mărțișoare croșetate. Poate nu te-ai gândi că poți realiza o păpușă din sârmă, peste care să pui ceva lână, să nu arunci coaja de la fistic, pentru că poți face o față… ține de creativitatea fiecăruia. Anul acesta m-am apucat târziu, drept pentru care am adus modele mai puține, pentru că am aflat că se va ține târgul în urmă cu două/trei zile‟, spune Olimpia Săpunaru, din Focșani.
Pentru al 12-lea an consecutiv, Florentina Trifan, meșter popular din Reghiu, a revenit la Târgul de Mărțișor cu diferite modele realizate manual: „Am venit cu mărțișoare lucrate cu croșeta, mărțișoare lucrate cu coajă de nucă, din con de brad, din feliuță de lemn, mărțișoare realizate din scoică, mărgică, pănușă, sfoară… Avem mărțișoare în formă de umbreluță umplută cu floricele, într-un suport din pânză de iută, coșulețe din hârtie cu puișor de puf, potcoave lucrate pe hârtie cu ață albă și roșie, avem clămițe lucrate din lemn care se pot atașa la cămașă, avem mai multe modele.‟
Simbol al primăverii înscris în lista Patrimoniului UNESCO, mărțișorul este vedeta acestei perioade. „Mărțișorul este un simbol pe care toată lumea cred că-l va dărui persoanelor dragi, mai ales că el face parte din Patrimoniul UNESCO, nu cred că va fi o mare problemă dacă-l dăruim. E drept, cu mai mare grijă, ne luăm toate măsurile de precauție, și nu cred că este o problemă dacă oferim un mărțișor sau o floare. Anul acesta am adus mărțișoare tradiționale din lemn din mărgeluțe, mai multe modele. Fac parte dintr-o familie în care acest talent se moștenește din generație în generație. La Școala Populară de Arte avem un ateleir unde îi învățăm pe copii să lucreze, nu doar mărțișoare, ci și alte produse tradiționale‟, spune Lupașc Tudorița, meșter popular din Nereju.
Floare Țăpor, meșter popular din Jitia, a venit la Târg nu doar cu mărțișoare, ci și cu „pernuțe decorative la care am lucrat cam două zile; căciulițe; bentițe; am chiar și ii, brățări lucrate la croșetă…‟. „De 10 ani participăm la târg. Acasă avem atelier cu țesături, și mai facem și costume populare… facem de toate pentru că vrem să ducem tradiția mai departe. Anul acesta am adus mai nou floricele croșetate ca să fie o amintire de lungă durată. Într-o zi pot să croșetez câte 5/6 ghiocei pe zi, sunt migăloși, dar îmi place ceea ce fac. Când lucrezi cu plăcere nu bagi de seamă‟, explică Țica Geană, meșter popular din Soveja.
Mărțișoare dulci și sănătoare din… miere de albine
Inventivi și creativi, participanții din acest an au adus la Târgul de Mărțișor diverse produse apicole, inclusiv mărțișoare confecționate din ceară naturală de albine. „Reprezentăm ferma aplicolă Zota, iar anul acesta am venit cu mărțișoare din ceară, care sunt unicat. Am venit și cu o parte din produsele apicole pe care le producem. Avem îngerași din ceară, fluturi, buburuze, toate din ceară de albine naturală 100%. Sunt peste 10 ani de când particip la acest târg. În anii trecuți eram mai mulți producători, dar acum, din cauza pandemiei, ne-am restrâns puțin. Oamenii se bucură să ne revadă, ceea ce ne bucură foarte mult și pe noi ‟, a spus Zota Andrei, apicultor din Mărășești.
Printre produsele apicole „vânate‟ la astfel de târguri, sunt borcanele cu miere și cătină. „Am 100 de stupi, fac pastorală cu albinele începând de primăvara, până toamna târziu. Mergem în zonele de câmp, de deal, dar și în cele de munte. Este al patrulea an în care particip la acest Târg de Mărțișor. Anul acesta am venit cu miere de albine și cătină, transformate oarecum în mărțișoare dulci și sănătoase. Lumânărele din ceară naturală, îngerași, lumânărele stil ou, miere cu cătină, miere cu afine… Mierea cu cătină se vinde cel mai bine, pentru că este foarte bună pentru imunitate. Cătina conține foarte multă vitamina C și recomand să se consume tot timpul anului pentru că întotdeauna avem nevoie să fim sănătoși‟, consideră Raluca Căldărescu, apiculor din Mândrești.
Mărțișoarele, o afacere falimentară?! Ce spun comercianții din Piața Moldovei
Pentru comercianții din Piața Moldovei din Focșani, vânzarea mărțișoarelor merge… prost. Și asta din cauza bâlbâielilor miniștrilor Educației (PNL) și Sănătății (USR PLUS), care s-au contrazis când s-a pus problema dacă elevii pot sau nu oferi mărțișoare în școli. Printr-un ordin comun, cele două ministere au stârnit confuzii atât în rândul elevilor, părinților, profesorilor, cât și al comercianților în ceea ce privește oferirea florilor și mărțișoarelor în școli. „În alți ani au mers vânzările, acum nu, pentru că au fost date și la știri, și în ziare că nu au voie copiii cu mărțișoare în școli, și s-a creat o panică. Acum, am înțeles că se dă voie, dar lumea nici nu știe ce să facă. Majoritatea clienților care veneau erau cei care aveau copii la grădiniță, la școli, lua și copiii pentru colegi, acum, mai puțin. Merge foarte prost. De luni am ieșit cu mărțișoarele. Sper să-mi scot profitul, dar nu cred. Anul trecut a fost tot așa prost, anul ăsta și mai prost, din ce în ce mai prost. În supermarket-uri au voie, la piață nu?! Păi, micii comercianți, cum suntem noi, avem cel mai mult de suferit. E mai ieftin mărțișorul în piață, decât în supermarket-uri. Spre exemplu, noi avem brățări la 3 lei care în market se dau dublu. Cel mai mult se caută brățările, broșele, toate sunt frumoase, dar nu sunt bani‟, spune Daniela, comerciantă din Piața Moldovei Focșani.
Și nu este singurul comerciant care se plânge că atât pandemia, cât și informațiile în contradictoriu transmise de ministerele Sănătății și Educației i-a afectat afacerea. „Din noiembrie am venit, dar vânzările nu merg bine. E lumea dezamăgită, le este frică oamenilor să nu oprească școlile. Deși avem mărțișoare de la 1 leu, până la 5 lei, 10 lei, maxim. Nu sunt scumpe, dar nu-și permite lumea. De făcut mărțișoare, fac de 45 de ani‟, spune Mia Negru, comerciantă din Piața Moldovei Focșani.
Dacă anul trecut pandemia de COVID-19 era abia la început, acum lucrurile sunt relativ înțelese: vânzările produselor care nu sunt de strictă necesitate sunt în cădere liberă. „Anul trecut ne-am grăbit și am strâns mai repede, ne era frică de oameni, să nu ne îmbolnăvim. Cel mai ieftin mărțișor este 1 leu, și cel mai scump 15 lei, mergem cu același preț ca anul trecut. Astea tradiționale se caută cel mai mult. Cele care se vând pe data de 1 martie, sunt date și pe 8 martie. Vin mai mult oamenii de rând, elevii, probabil că pe data de 8 vor veni să ofere ceva. Am aproape 20 de ani de când vând în piață. Acum, că am îmbătrânit, mai facem cu schimbul, stăm câte 4/6 ore pe zi, ne îmbrăcăm gros. Trebuie să scoți ceva, pentru că nu ai cum să viețuiești… îți trebuie bani pentru o rețetă, pentru mâncare‟, spune o altă comerciantă.
Am întâlnit chiar și o comerciată venită din Teleorman, care nu anticipează încă cum vor fi încasările din acest an, având în vedere că în prima zi în care a ieșit cu mărțișoarele la vânzare nu a dat nici măcar unul. „Este primul an în care vin, am venit cu socrii mei. Vânzările sunt scăzute, lumea nu mai cumpără pentru că au fost discuțiile acelea că nu se dă voie în școli cu mărțișoare, iar lucrul ăsta afectează foarte mult vânzările. Cel mai ieftin mărțișor este 2/3 lei, și cele mai scumpe sunt broșele la 10 lei. Stăm în jur de 7/8 ore pe zi și abia reușim să scoatem banii pentru hotel, chiria spațiului închiriat și mâncarea. Noi venim din Teleorman, Alexandria. Spre exemplu, ieri n-am vândut nimic, iar astăzi, în câteva ore am făcut doar 50 de lei. În mod normal, într-o zi obișnuită, se fac undeva la 500/1.000 lei. Nu avem mărțișoare rămase de anul trecut pentru că anul trecut a fost vânzare, anul ăsta nu știm ce vom face. Vom sta până pe 1 martie. Suntem aici de la 07:00 până la 19:00‟, a spus Alina, comerciantă.
