Aproximativ 66,2% dintre cadrele didactice spun că au nevoie de cursuri de perfecţionare pentru a putea preda online, iar 45,7% dintre repondenţi afirmă că autorităţile locale nu au ajutat în niciun fel şcoala în această perioadă, potrivit unui sondaj realizat de Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret”. Sondajul a fost făcut în perioada 27 octombrie – 2 noiembrie 2020 în rândul cadrelor didactice, pentru a încerca să afle situaţia reală din unităţile de învăţământ în perioada stării de alertă. La chestionar au răspuns peste 8.500 de cadre didactice, cele mai multe dintre acestea (40,4%) fiind în categoria de vârstă 40-49 de ani.
Potrivit aceluiaşi sondaj, 16,8% dintre repondenţi spun că unităţile de învăţământ nu au pus la dispoziţia cadrelor didactice măşti şi materiale igienico-sanitare, în timp ce 37% dintre cadrele didactice care au răspuns la chestionar au fost obligate să-şi achiziţioneze un laptop/tabletă pentru a putea preda. Totodată, 33% dintre profesorii repondenţi au plătit din propriul buzunar peste 1.000 de lei pentru a putea preda online.
La întrebarea „În ce zonă predaţi?” 38,5% dintre repondenţi au spus că sunt din municipiile reşedinţă de judeţ cu peste 150.000 de locuitori plus municipiul Bucureşti, 31% predau într-o comună sau sat, iar 30,5% în oraşe.
Sondajul mai relevă faptul că 53,6% din cadrele didactice care au răspuns la chestionar au urmat în ultimii cinci ani cel puţin un curs de formare. Cu toate acestea, cei mai mulţi (66,2%) consideră că au nevoie şi de alte cursuri pentru a putea preda online. „În condiţiile în care autorităţile locale au un rol important în buna desfăşurare a activităţii din unităţile de învăţământ, am dorit să aflăm cât de mult s-au implicat acestea în perioada stării de alertă. Doar 54,2% dintre repondenţi afirmă că autorităţile locale au venit în ajutorul şcolilor. Cele mai multe dintre acestea au asigurat măşti de protecţie şi materiale igienico-sanitare. Sunt însă şi destul de multe unităţi administrativ-teritoriale care au achiziţionat laptopuri/tablete pentru cadrele didactice şi/sau pentru elevi şi care au montat echipamente pentru predarea în sistem hibrid şi online (proiectoare, table inteligente, camere web etc.)”, se menţionează în comunicatul federaţiei.
În ceea ce priveşte relaţia cu elevii şi părinţii, profesorii care au răspuns la chestionar au spus că aceasta este bună şi foarte bună cu elevii în proporţie de 70%, respectiv 63,8% cu părinţii. Doar 97 de cadre didactice au precizat că relaţia cu elevii este foarte slabă, iar 229 cu părinţii. Totodată, peste 40% dintre repondenţi predau exclusiv în sistem online (scenariul roşu), 32,7% în sistem hibrid (scenariul galben) şi doar 25% faţă în faţă (scenariul verde). „Cadrele didactice din şcolile aflate în scenariul verde au spus, în proporţie de 83,2%, că au primit măşti de protecţie şi materiale igienico-sanitare de la unităţile de învăţământ. Totuşi, observăm că sunt foarte multe unităţi care încă nu asigură materialele de protecţie, în condiţiile în care Codul Muncii prevede expres obligativitatea angajatorului de a pune la dispoziţia angajatului aceste materiale. Majoritatea unităţilor de învăţământ (73,3%) este pregătită pentru schimbarea scenariului în cazul în care apar cazuri Covid în şcoală. Cu toate acestea, este îngrijorător că 26,7% din repondenţi spun că nu sunt pregătiţi pentru trecerea în scenariul hibrid/roşu”, mai susţin reprezentanţii Federaţiei.
Potrivit sursei citate, majoritatea problemelor semnalate este legată de echipamentul folosit şi de viteza de internet. De asemenea, cadrele didactice au scos în evidenţă lipsa de interes a unor elevi, care, în cel mai bun caz, se conectează, însă nu sunt atenţi la oră. „Am întrebat profesorii din scenariile galben şi roşu cât au cheltuit de la începutul anului şcolar din buzunarul propriu. După cum veţi observa din imaginile de mai jos, procentele sunt apropiate. Astfel, peste 30% din repondenţi au fost obligaţi să cheltuiască peste 1.000 de lei, circa 16% între 500 şi 1000 de lei şi aproximativ 24% între 100 şi 500 de lei. Cei mai mulţi dintre cei care au cheltuit peste 1.000 de lei au declarat că şi-au achiziţionat laptopuri şi tablete. Cadrele didactice au mai cumpărat măşti, dezinfectanţi, imprimante, cartuşe pentru copiatoare, dar şi softuri educaţionale. În plus, chiar dacă legislaţia în vigoare prevede că unitatea de învăţământ asigură formarea continuă a cadrelor didactice, sunt mulţi profesori care au plătit din propriul buzunar cursuri de perfecţionare pentru a putea preda online”, se mai spune în comunicat.
Potrivit Federaţiei, atât autorităţile locale, cât şi cele centrale, trebuie să aloce fonduri substanţiale pentru a permite cadrelor didactice să desfăşoare un act educaţional de calitate şi pentru a garanta accesul tuturor preşcolarilor/elevilor la cursuri, indiferent cum se desfăşoară acestea – fizic, hibrid sau online.
