Vârsta la care atingem majoratul și dobândim statutul de persoane adulte nu este însă și cea la care creierul nostru se maturizează deplin deoarece acesta trece prin modificări continue, potrivit unui studiu realizat recent și publicat miercuri în jurnalul Neuron, informează CNN.
Din punct de vedere științific, vârsta adultă rămâne un mister nerezolvat. Chiar și neurocercetătorii recunosc faptul că nu știu când se încheie adolescența și când începe perioada adultă deoarece creierele noastre suferă constant schimbări. ”Nu există un punct de referință potrivit căruia atunci când este atinsă (maturizarea — n.r.) oamenii de știință să poată spune: ‘Aha! Acest creier s-a dezvoltat deplin”’, susține Leah Somerville, profesor asociat de psihologie în cadrul Universității Harvard. ”Însă, putem spune că, după aproape toate măsurătorile, creierul continuă să se dezvolte activ cu mult peste vârsta de 18 ani”, a mai spus aceasta. ”Cred că este important să se discute această problemă pentru că politicile cu impact asupra tinerilor au început să țină cont din ce în ce mai mult de conceptul de maturitate din punctul de vedere al neurodezvoltării”, a adăugat specialistul.
”Dezvoltarea creierului se manifestă în valuri, diverse regiuni din acesta înregistrând evenimente majore de dezvoltare la momente diferite”, mai spune Somerville. ”Așadar, măsurarea indexului de maturizare a creierului poate da răspunsuri diferite în funcție de punctul pe care se concentrează acestea”, a explicat cercetătoarea. Cu alte cuvinte, dacă nu există un mod clar pentru a măsura gradul de maturitate a creierului, nu există nici o vârstă clară la care organul gândirii să dea semnale că o persoană a ajuns la vârsta adultă.
Creierul este format din două tipuri de țesut — materia gri și materia albă. În prima decadă a vieții, materia gri se dezvoltă și se extinde rapid pe măsură ce se realizează noi sinapse. În copilărie, materia gri crește pe măsură ce creierul învață și este expus la noi experiențe. Apoi, când corpul se pregătește pentru pubertate, producția de materie gri din creier începe să scadă și crește cea de materie albă, ce permite schimbul mai eficient și mai rapid de informații între diferite regiuni ale acestui organ, după cum explică dr. Jess Shatkin, psiholog pediatru în cadrul Child Study Center de la NYU Langone Medical Center, potrivit sursei citate.
”Volumul creierului nu prea se schimbă, însă pierdem în jur de 1% din materia gri începând de la vârsta de 13 ani și în același timp câștigăm circa 1% de materie albă, iar acest schimb continuă”, a explicat Shatkin adăugând că organul gândirii trece prin ”modificări importante până în jur de 20 de ani, însă acestea ar putea avea loc și după 30 de ani”. ”Pe vremuri credeam că adolescența se încheia la 18 ani; acum nu mai știm exact când se termină acest proces de dezvoltare… 25 de ani, 26, 28, 30, 32? Nu știm”, a mai spus acesta.
În plus, oamenii de știință subliniază că procesul de maturizare tinde să aibă loc mai devreme în creierele femeilor. ”Există informații neurologice potrivit cărora creierele fetelor încep mai devreme procesul de ”pruning” (termen ce desemnează procesul de reorganizare a rețelelor neuronale, de eliminare a sinapselor neutilizate — n.r.). Acest lucru coincide cu ceea ce observăm la nivel clinic”, a adăugat Shatkin.
Majoritatea neurocercetătorilor sunt de părere că ”nu există o vârstă magică la care creierele ajung la vârsta adultă”, a declarat Jeffrey Jensen Arnett, cercetător și profesor de psihologie la Universitatea Clark din Massachusetts. ”Demult aștept să văd o astfel de lucrare și m-am gândit chiar eu să scriu una. Am făcut multe cercetări cu privire la modul în care oamenii definesc vârsta adultă și cum variază aceasta; în general, nu este vorba despre o anumită vârstă, ea fiind determinată de calități precum acceptarea responsabilității pentru propria persoană sau aduptarea în mod independent a unor decizii”, a explicat Arnett.
