Şedinţa Parlamentului pentru învestirea Guvernului Orban II a fost închisă, luni, de preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, liderul PSD, care a anunţat că nu există cvorumul necesar pentru desfăşurarea lucrărilor. Preşedintele Camerei Deputaţilor a anunţat că din 465 de parlamentari şi-au înregistrat prezenţa 188. „Întrucât nu este cvorum, declar şedinţa închisă”, a precizat Marcel Ciolacu. Potrivit regulamentului comun al Camerei Deputaţilor şi Senatului, pentru ca şedinţa în care se votează învestirea Guvernului Orban II să se poată desfăşura, este nevoie de prezenţa în sală a cel puţin 233 de parlamentari, astfel încât să se asigure cvorumul necesar şedinţelor comune. PSD, Pro România şi ALDE au anunţat că parlamentarii nu vor participa la şedinţă.
Şedinţa a avut loc în aceeaşi zi în care Curtea Constituţională a stabilit că există conflict juridic între preşedinte şi Parlament privind desemnarea liderului PNL, Ludovic Orban, în funcţia de premier. În 10 februarie, premierul desemnat Ludovic Orban a depus la Parlament lista noului Cabinet, care cuprinde aceiaşi miniştri ca în Guvernul anterior, precum şi programul de guvernare actualizat. În 17, 18 şi 19 februarie a avut loc audierea miniştrilor propuşi în comisiile parlamentare. Doar 4 miniştri – Nicolae Ciucă, Bogdan Aurescu, Virgil Popescu şi Adrian Oros – din cei 16 care au fost audiaţi în comisii au obţinut un aviz pozitiv din partea parlamentarilor, restul fiind avizaţi negativ. Avizul comisiilor parlamentare este consultativ.
Curtea Constituţională a constatat, luni, în acord cu Decizia CCR nr.80/2014, că desemnarea candidatului la funcţia de prim-ministru trebuie să aibă ca scop asigurarea coagulării unei majorităţi parlamentare în vederea formării unui nou Guvern. Curtea Constituţională a României (CCR) a stabilit luni că există conflict juridic între preşedinte şi Parlament privind desemnarea liderului PNL, Ludovic Orban, în funcţia de premier. Astfel, preşedintele Klaus Iohannis trebuie să facă o nouă nominalizare pentru funcţia de premier.
Luni, Curtea Constituţională a dezbătut sesizarea referitoare la un conflict juridic de natură constituţională între preşedinte şi Parlament privind desemnarea lui Orban în funcţia de premier. Potrivit documentului semnat de preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, conflictul constă în „exercitarea în mod discreţionar a atribuţiilor preşedintelui, astfel cum acestea sunt reglementate de Constituţie, de desemnare, în data de 6 februarie, a candidatului Ludovic Orban la funcţia de prim-ministru”.
În sesizare se arată că desemnarea lui Orban la funcţia de prim-ministru a fost făcută „cu încălcarea, în mod direct sau indirect principiilor sau dispoziţiilor constituţionale”. În acest sens, ar fi fost încălcate: „principiul colaborării loiale între instituţiile publice, derivat din art. 1 alin. (4); obligaţia constituţională de a veghea la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice, înscrisă în art. 80 alin. (2) teza I; obligaţia constituţională de a exercita funcţia de mediere între puterile statului, înscrisă în art. 80 alin. (2) teza a II-a”, se susţine în sesizare.
„De asemenea, prin acest demers, preşedintele României a nesocotit şi a deturnat de la scopul prevăzut de legiuitorul constituant dispoziţiile imperative înscrise în art. 114 alin. (2) din Legea fundamentală, potrivit cărora Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea proiectului de lege, a fost votată în condiţiile art. 113. Nominalizându-l drept premier pe Ludovic Orban, preşedintele României încalcă voinţa Parlamentului, care tocmai i-a retras încrederea acestuia prin recenta moţiune de cenzură. Respingând propunerea de premier formulată de o majoritate parlamentară, preşedintele României va declanşa, astfel cum a declarat, un conflict juridic de natură constituţională, împiedicând formarea unui Guvern, cu scopul declarat de a dizolva Parlamentul şi de a ajunge la alegeri anticipate”, se mai arată în sesizare.
Conform documentului, art. 89 alin.(1) din Constituţia României prevede dizolvarea Parlamentului ca mijloc de rezolvare a crizei guvernamentale, nerezolvată de către Parlament ca urmare a faptului că nu acordă votul de încredere unui Guvern, după două încercări eşuate şi împlinirea unui termen de 60 de zile, scopul fiind alegerea unui nou Parlament care să poată rezolva criza, iar preşedintele României încalcă aceste dispoziţii, „declarând deschis că are ca scop alegeri anticipate, folosind ca mijloc nerezolvarea crizei guvernamentale mai mult de 60 de zile”, se mai argumentează în sesizarea CCR.
Şeful statului a precizat că va pregăti câteva demersuri concrete pe care le va anunţa după publicarea motivării deciziei CCR. „Este nevoie de o analiză profundă, dar în două-trei zile voi comunica următorul demers”, a mai spus Iohannis.
Partidul Social Democrat nu va merge, cel mai probabil, cu o propunere de prim-ministru la preşedinte, a declarat, luni, liderul formaţiunii, Marcel Ciolacu. El a adăugat că, după ce Guvernul Orban a fost demis, la trei luni de la învestitură, cu 261 de voturi, a discutat cu liderul Pro România, Victor Ponta, despre o propunere comună, dr. Raed Arafat, acesta declinând însă această propunere. „Prima oară ne-am gândit la Raed Arafat. Dânsul declinând această propunere, am mers cu o altă propunere. Această propunere nu a fost luată în considerare. Atributul desemnării este al preşedintelui României, care l-a desemnat tot pe domnul Orban. Nu am mai avut alte discuţii politice cu alte formaţiuni. PSD este în opoziţie şi este minoritar în acest moment în Parlament. În principiu, ca şi preşedinte interimar, o să mă sfătuiesc şi cu colegii. Nu cred că de această dată PSD va merge cu o propunere de prim-ministru. La această oră nu are nimeni majoritate în Parlament. (…) Să lăsăm firul Constituţiei, să vedem deciziile preşedintelui României. Mie îmi pare rău că preşedintele României a fost pus în această postură, astăzi, de către PNL”, a afirmat Ciolacu la Parlament. El a spus că, în cazul în care nu e creionează o majoritate, „dar nu o mascaradă cum s-a încercat astăzi, se poate ajunge la anticipate”.
