În cursul zilei de vineri a apărut în mediul online un film cu un pacient care era într-un scaun cu rotile la intrarea spre birourile din Spitalul Județean Focșani. În calitate de reprezentat al unui ONG care se ocupă de cei vulnerabili în condiții nefavorabile și care militează pentru drepturile omului, deși postarea și filmarea erau cusute cu ață albă, am zis să iau și eu legatura cu reprezentații Spitalului județean, lucru care putea fi făcut de orice jurnalist care se respectă și mai respectă meseria asta, înainte de a posta filmarea ca știre bombă.
Însă, este mai simplu să distribui o mizerie decât să muncești să afli adevărul. Revenind la problema pacient-sistem, de-a lungul timpului, cu toții am avut experiențe negative în spitale, cu medicii sau cu asistentele, nu toate cazurile au circumstanțe atenuante, nu tot ce se întâmpla în spitale are scuză. Însă, atunci când denigrăm, este bine să o facem măcar având în spate o sacoșă de probe, dacă nu mai mult.
Întodeauna tindem să privim situația doar dintr-un punct de vedere, mai ales în calitate de pacient sau aparținător. Ești deja necăjit pentru necazul pe care îl trăiești, orice lucru te supără și nu îți mai dă răgaz să discerni. Însă asta este o scuză pentru cei aflați la necaz. Atunci când tu, ca cetățean simplu, neimplicat în eveniment, faci din țânțar armăsar și ai posta orice pentru un amărât de like în plus, și desigur mai multă vizibilitate, este de-a dreptul grotesc.
Asta pentru că ai toate instrumentele necesare să verifici, dar nu o faci, bagi o unitate întreagă în mizerie cu un simplu click. Situația de vineri a pacientului din cărucior, care a fost “abandonat” la direcția Spitalului județean “Sf. Pantelimon” din Focșani este una supărătoare, dacă privim doar imaginile postate de așa zisul aparținător cu camera de filmat. Însă, dincolo de magia “distribuirii masive” pe Facebook, suntem oameni și avem discernământul să solicităm toate informațiile.
În realitate, lucrurile au stat așa: Pacientul Z.I., din localitatea Paltin, a fost internat în unitatea de Urologie în luna decembrie a anului trecut, iar la externare medicul i-a recomandat să revină la control. Astfel, pacientul a mers la medicul de familie și a solicitat bilet pentru Urologie. Medicul de familie i-a eliberat un bilet de trimitere către cabinetul din ambulatoriul spitalului, nu către secție. Dacă pacientul reprezenta o urgență, medicul de familie putea iniția chiar el apelul către numărul național unic 112, însă, din punct de vedere medical, pacientul nu reprezenta o urgență.
Bătrânul a tocmit un cetățean care face taximetrie, mai mult sau mai puțin legal, care l-a adus până în curtea spitalului.
Cetățeanul ajuns cu bătrânul în curtea spitalului a mers la în unitatea de primire urgențe pentru a solicita un cărucior pentru pacienți greu deplasabili, solicitare care i-a fost onorată, în baza biletului de trimitere pe care îl avea, condiția fiind să îl înapoieze după consult. Cetățeanul D.P. a luat bătrânul din mașină, l-a așezat în cărucior și au mers la cabinetul de consultații urologice, pentru control, conform biletului de trimitere.
Totul a fost numai lapte și miere pentru aparținător, care oricum nu deținea un cărucior pentru bătrân.
Ajunși la cabinetul de Urologie, în urma vizitei medicale, medicul le-a comunicat că din punct de vedere urologic, boala este staționară însă rămâne în evidența medicului urolog. Văzând că nu rămâne internat, pacientul a început să spună că acuză dureri la o mână, o căzătură mai veche și dacă nu ar putea să-l vadă un medic și pentru această problemă. Medicul urolog a spus că dumnealui nu îi poate da o trimitere către altă specialitate și i-a recomandat să-și ia bilet de trimitere de la medicul de familie către Reumatologie, reamintindu-le ca, după ce ajung la mașina, să înapoieze căruciorul unității de primiri urgențe.
Dar, când tu pleci țintit să scapi de bătrân pentru că ți-a plătit doar 100 de lei, pentru drum, nu mai mult, și din calcule cetățeanului, în cei 100 de lei, nu era inclus și returul către localitatea Paltin, orice ți se propune, nu prea mai este pe placul tău. Astfel că aparținătorul, în loc să înapoieze căruciorul și să facă întocmai cum i-a recomandat medicul urolog, a luat hotărârea să nu mai țină cont de sfaturile medicului și să acționeze după bunul plac. Doar că pare mai mult o mizerie premediată decât un act eroic de a salva un bătrân imobilizat, căruia i-a luat banii și ulterior l-a abandonat în grija reprezentanților spitalului.
A ieșit din secția de Urologie, a plecat către UPU, însă ajuns în fața spitalului s-a răzgândit și a luat-o printre clădiri. Astfel, a ajuns în lateralul spitalului, în curtea unde se află direcția spitalului și Centrul de transfuzii sangvine.
A căutat un loc ferit de ochii privitorilor, a așezat pacientul între două mașini, a aprins o țigară și a început filmarea. Fără să se gândească la chinul bătrânului de a-l ține în frig, fără să se gândească la binele superior al bătrânului, el și-a văzut doar interesul și ideea de cancan.
Cei din direcția spitalului s-au autosesizat, au mers să discute cu cei doi și să afle motivul pentru care un bătrân este ținut în ger și filmat. Cetățeanul D.P. a început să se bâlbâie și să se încurce în minciuni cu privire la calitatea pe care o are, ba e rudă, ba e vecin, ba e întreținător legal, ba e simplu taximetrist, ba nu e nimic. Singura lui preocupare era să abandoneze bătrânul în grija spitalului. Lucru care s-a și întâmplat. Astfel că cei din conducerea spitalului au rămas cu un bătrân cu handicap, un pacient care nu reprezenta o urgență, însă, au convenit de comun acord să găsească o soluție și să îl ajute. Pentru că nu putea fi lăsat în frig, pacientul a fost preluat de cadrele medicale și internat în Reumatologie.
Pacientul se află în continuare internat în cadrul secției de reumatologie, nu pentru că ar fi reprezentat o urgență din punct de vedere medical, ci din simplu motiv că trebuia ajutat și nu îl puteau abandona și ei. Va rămâne internat până când asistenta socială de la Primăria de domiciliu va lămuri spitalul care este situația socială a bătrânului. Cetățeanul D.P. își terminase misiunea, avea filmarea, nu-l mai interesa bătrânul. Dar, a avut grijă să revină vineri, când a văzut că reprezentanții spitalului vor face plângeri penale și a căutat bătrânul în secție, cel mai probabil să îl avertizeze să nu mai spună nimic.
Acum vin și spun, ca orice cetățean normal, orice aparținător revoltat ar fi stat până în pânzele albe alături de bătrân. Orice cetățean supărat ar fi trimis imaginile la Ministerul Sănătății sau către presa locală, presa națională.
Câți dintre dvs, atunci când aveți un incident, la spital, la poliție, la primărie, trimiteți sesizarea/filmarea către vreun membru al oricărui partid politic?!
Câți dintre dvs aveți consilieri locali în listă și vă permiteți să le trimiteți problemele dvs din viața personală?! Oare a fost cu adevărat o problemă sau a fost doar o filmare premediată?
Știm cu toți cine e la putere acum și știm de asemenea că la conducerea spitalului este un om de altă culoare politică. Însă oare putem face asemenea mizerii unei instituții întregi, atâtor cadre medicale doar să dea cineva bine în online?
Aceste informații le putea afla orice om cu o legitimație de presă sau nu, cu un simplu apel la direcția spitalului, la serviciul relații cu presa. Dar nu este mai simplu să facem spectacol, să acuzăm și să ne arătăm îngrijorarea față de semeni doar pe Facebook? Mă întreb, cei care ați postat, câți dintre voi ați sunat să aflați clar situația pacientului și cu ce îl puteți sprijini concret pe bătrân?
Eu am sunat și am primit lămuriri. Pacientul a fost internat, pacientul a fost ajutat. Dar asta nu pentru că individul mai sus menționat a făcut un spectacol grotesc într-o filmare. Pacientul este internat de două zile. Haideți să lăsăm cancanul și să ne apucam de treabă pentru țara asta, că pentru live-uri îl avem pe Cumpanașu &CO.
