Stereotipurile sexiste s-au infiltrat atât de profund în societate, încât au ajuns până şi în muzeele de istorie naturală: exemplarele masculine de păsări şi de mamifere sunt suprareprezentate în colecţiile acestor instituţii, fapt susceptibil de a vicia concluziile studiilor ştiinţifice realizate pe baza acelor specimene, au dezvăluit autorii unui studiu publicat miercuri, informează AFP.
Oamenii de ştiinţă au analizat aproape 2,5 milioane de exemplare de păsări şi de mamifere aflate în colecţiile deţinute de cinci mari muzee ale lumii (din Londra, Paris, New York, Washington şi Chicago) începând din secolul al XVIII-lea, capturate în cea mai mare parte a lor cu ajutorul vânătorii şi al unor capcane.
De ce acest demers inedit? „Ne interesăm de prejudecăţile de gen din mediul ştiinţific, unde există, de exemplu, o suprareprezentare a cercetătorilor bărbaţi şi caucazieni în poziţii de grad înalt. Ni s-a părut interesant să vedem dacă acea prejudecată masculină se află şi în colecţiile muzeelor”, a declarat Natalie Cooper, cercetătoare la Muzeul de Istorie Naturală din Londra şi autoarea principală a acestui studiu publicat în Proceedings of Royal Society B.
O cartografie pe scară largă, cu statistici pe sexe, se impunea cu atât mai mult cu cât „numărul de studii care utilizează aceste specimene (împrumutate de muzee pentru cercetări, n.r.) continuă să crească”, potrivit autorilor studiului.
Din vastul eşantion analizat, când sexul animalelor a fost identificat, 40% dintre păsări şi 48% dintre mamifere, în medie, sunt femele. Acest procentaj variază în funcţie de clasificări şi s-a dovedit deosebit de scăzut în numeroase cazuri, precum pentru paseriforme (9,7% femele), muscari negri (11,5%), lilieci (9,9%), ovine (24%), nevăstuici (24%)…
Un alt exemplu: mai puţin de 40% dintre artiodactile (familia copitatelor) sunt femele, în timp ce în populaţiile sălbatice ele sunt majoritare.
Aceste disproporţii ar proveni dintr-o selecţie intenţionată făcută în momentul vânătorii, pentru că acesta era orientată spre specii în care masculii reprezentau o ţintă mai vizibilă: mai impresionanţi ca talie (copitate), cu ornamente mai colorate (pasărea-paradis), cu trăsături mai proeminente (coarnele cerbilor)…
Însă selecţia poate fi şi „accidentală” dacă animalele sunt colectate cu ajutorul capcanelor, depinzând de comportamentul masculilor, dacă diferenţierea dintre sexe este dificilă sau, pur şi simplu, dacă populaţia de masculi este mai mare, au explicat autorii studiului.
