DECLARAŢIE POLITICĂ
Punerea în aplicare, la nivel național, a politicilor și legislației UE din domeniul mediului este esențială pentru un mediu sănătos. Un mediu curat reprezintă un bun comun al cetățenilor europeni, atât al generațiilor actuale, cât și al celor viitoare. Uniunea Europeană a elaborat o legislație cuprinzătoare în materie de mediu, dar o mai bună punere în aplicare a normelor politicilor UE în domeniu este necesară, indiferent dacă acționăm ca instituții publice, organizații non-guvernamentale sau companii private. Eliminarea decalajelor dintre proiecte și implementarea lor efectivă este esențială pentru a asigura rezultate bune pentru cetățeni, în ceea ce privește mediul.
Săptămâna trecută, în cadrul Comisiei pentru afaceri europene, am analizat și am adoptat opinii referitoare la “Evaluarea din 2019 a punerii în aplicare a politicilor de mediu: o Europă care îşi protejează cetăţenii şi sporeşte calitatea vieţii acestora”. Această comunicare a Comisiei Europene și cele 28 de rapoarte de țară identifică principalele provocări, practici de succes și oportunități pentru punerea în aplicare a politicilor de mediu în domenii ca: economia circulară, eficiența utilizării resurselor cu emisii scăzute de dioxid de carbon, schimbările climatice, conservarea și consolidarea capitalului natural, protejarea sănătății și a calității vieții cetățenilor.
Cred că poate fi utilă tuturor colegilor parlamentari cunoașterea provocărilor și a deficiențelor referitoare la țara noastră, identificate în acest raport al Comisiei Europene. Principalele dificultăți, conform raportului (Environmental Implementation Review – EIR), în ceea ce privește punerea în aplicare de către România a politicii și a legislației UE în domeniul mediului au fost: îmbunătățirea conformării cu legislația UE privind deșeurile și apele uzate urbane în vederea atingerii țintelor UE, având în vedere că se apropie termenele finale prevăzute în Tratatul de aderare a României și îmbunătățirea coordonării și consolidarea capacității administrative a autorităților și a agențiilor implicate în punerea în aplicare a legislației UE, în special în ceea ce privește gestionarea apelor și a deșeurilor și protecția și gestionarea siturilor Natura 2000 (această acțiune face parte din strategia mai amplă de consolidare a administrației publice).
Gestionarea deșeurilor rămâne o provocare majoră pentru România, în pofida progreselor înregistrate ca urmare a adoptării planului național de gestionare a deșeurilor în decembrie 2017. Reciclarea și utilizarea eficientă a resurselor se află încă la niveluri scăzute, în comparație cu tendința prezentată în Raportul EIR 2017. Este necesar să se adopte măsuri suplimentare care să fie puse în aplicare pe deplin și, totodată, trebuie să crească gradul de conștientizare cu privire la economia circulară.
În ceea ce privește calitatea apei, România trebuie să își îmbunătățească în continuare politica în domeniu, în conformitate cu Directiva-cadru privind apa. În plus, România face încă eforturi pentru punerea în aplicare a Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale și pentru ameliorarea cantității și a calității apei potabile. În ceea ce privește conservarea naturii, transpunerea în practică a directivelor privind natura rămâne o provocare considerabilă. În România, rețeaua Natura 2000 pare să fie afectată de lipsa unui cadru adecvat de capacitate administrativă și de deficitul de cunoștințe și date actualizate.
Strategia națională de dezvoltare teritorială 2035 vizează dezvoltarea de spații verzi în zonele urbane și de centuri verzi în jurul marilor orașe. Nu este clar în ce măsură a progresat punerea în aplicare a acestor măsuri și mă voi adresa Ministerului Mediului pentru a afla detalii despre acest aspect, considerând că este de reală importanță pentru calitatea vieții cetățenilor. Calitatea slabă a aerului din România reprezintă în continuare un motiv grav de îngrijorare. Deși a înregistrat o reducere în ceea ce privește emisiile, Comisia Europeană consideră că România trebuie să depună un efort suplimentar pentru a-și îndeplini angajamentele de reducere a emisiilor. Principalele surse de poluare a aerului provin din sectorul transporturilor și din cel al energiei, în special din utilizarea combustibililor fosili/solizi în gospodării.
În EIR 2019 se arată că România se bazează în continuare, într-o măsură considerabilă, pe fondurile și oportunitățile de creditare ale UE. Cu toate acestea, există un deficit de capacitate administrativă și un grad insuficient de concretizare a proiectelor, precum și de prioritizare a diferitelor aspecte de mediu. Acest lucru afectează capacitatea de utilizare a fondurilor disponibile atât de necesare. Este necesară adoptarea de măsuri, în contextul viitorului Program național de control al poluării atmosferice (PNCPA), pentru a se reduce principalele surse de emisii, o reducere mai mare a emisiilor generate de mijloacele de transport, mai ales în zonele urbane (și pot fi necesare restricții proporționale și specifice în ceea ce privește accesul vehiculelor în zonele urbane), și/sau utilizarea de stimulente fiscale. Emisiile industriale reprezintă o altă provocare majoră.
În ceea ce privește zgomotul ambiental, România mai are pași importanți de făcut în completarea planurilor de acțiune privind zgomotul și completarea hărților de zgomot, care lipsesc. Referitor la apa potabilă, o parte semnificativă a populației (57 %) nu este conectată la sisteme publice de alimentare cu apă. România consideră că această rată insuficientă de conectare, deficitul de apă și resursele insuficiente de apă de calitate reprezintă o prioritate pentru finanțarea UE. În ceeea ce privește tratarea apelor urbane reziduale, țara noastră trebuie să îmbunătățească metodologia de stabilire a priorităților proiectelor privind apa, propuse pentru finanțare UE și să accelereze pregătirea și punerea în aplicare a acestora. În plus, veniturile generate de companiile de apă ar trebui folosite pentru sustenabilitatea infrastructurii nou construite.
Evaluarea Comisiei a constatat că au fost depuse eforturi mari cu rezultate pozitive în stabilirea obiectivelor și elaborarea unor măsuri axate pe prevenire, protejare și pregătire, dar pot fi aduse și alte îmbunătățiri la integrarea etapelor succesive ale ciclului de gestionare a riscului de inundații în planul de gestionare a riscului de inundații. Politicile UE privind mediul urban încurajează orașele să realizeze strategii pentru o planificare și proiectare urbană durabilă. Acestea ar trebui să includă abordări inovatoare pentru transportul public și mobilitatea din sectorul urban, clădiri durabile, eficiență energetică și conservarea biodiversității urbane.
România s-a angajat că cel puțin 5 % din alocarea națională a Fondului european de dezvoltare regională (FEDR) va fi dedicată dezvoltării urbane durabile, însă congestia traficului și mobilitatea urbană ridică mari probleme. Numărul total al vehiculelor rutiere din România a crescut, ajungând la 6,5 milioane în 2018. Strategia națională a României privind schimbările climatice pentru perioada 2016-2020 include, printre obiectivele sale, „protejarea și extinderea zonelor naturale de agrement din orașe și din jurul lor”. Punerea în aplicare a legislației de mediu rămâne o provocare pentru România, care se numără printre țările cu număr mare de încălcări ale legislației de mediu.
Trebuie utilizate mai bine fondurile UE pentru a soluționa aceste probleme, pentru a îmbunătăți coordonarea mecanismelor administrative și pentru ca proiectele din domeniul mediului să fie mai bine pregătite și prioritizate. Administrațiile locale, regionale și centrale trebuie să aibă capacitatea de a-și îndeplini atribuțiile proprii și de a colabora efectiv în cadrul unui sistem de guvernanță pe mai multe niveluri. Este nevoie de mai multe dezbateri tematice la toate nivelurile de administrare, care ar trebui să ducă la concluzii operaționale, urmate de acțiuni concrete. Totodată, trebuie avută în vedere o mai bună integrare a tuturor acestor obiective în planificarea și punerea în aplicare a politicilor de mediu.
Angel TÎLVĂR
DEPUTAT PSD DE VRANCEA
