„‘Nainte, ‘nainte spre Marea Unire,
Hotarul nedrept să-l zdrobim.
Să trecem Carpații, ne trebuie Ardealul
De-o fi să ne-ngropăm de vii‟.
Sunt câteva versuri ale cântecului de luptă „Treceți batalioane române Carpații‟ care îmi răsună în minte pe măsură ce pașii mi se îndreaptă către intrarea în incinta Mausoleului din Sud. Continuăm călătoria în cadrul rubricii „Turist în Focșani‟ și, din moment ce Vrancea este singurul județ în care au fost construite patru mausolee în cinstea eroilor căzuți pe fronturile de luptă – Mărășești, Mărăști, Soveja și Focșani, am mers să vedem clădirea mausoleului din municipiu. Soarele aducea câteva raze de lumină caldă peste grădina din incinta Mausoleului din Focșani la primele ore ale dimineții, atunci când ne-am dus acolo. Ce am găsit?! Flori, verdeață și copaci al căror foșnet se intensifica pe măsură ce vântul timid le zgribulea crengile, părinți, bunici și copii care se jucau în liniște.
Știați că…?
În urma solicitărilor redacției noastre, directorul Muzeului Vrancei, Horia Dumitrescu, ne-a pus la dispoziție următoarele date din lucrarea domniei sale intitulată „Mausoleul Focșani‟: „Ridicarea Mausoleului – Osuar din Focșani s-a dovedit a fi destul de anevoioasă și a necesitat un mare efort în a asigura sumele necesare construcției monumentului. În întreaga țară se făceau eforturi deosebite pentru ridicarea însemnelor de cinstire a Eroilor Neamului căzuți pe câmpurile de luptă din timpul Războiului de Reîntregire a României. La 1 septembrie 1924, în Focșani, s-a constituit Comitetul pentru ridicarea unui monument Eroilor din Războiul 1916-1918. Ca și în cazul altor opere de interes obștesc, s-au deschis liste de subscripție, s-au organizat serbări, baluri etc., s-au pus în vânzare cărți poștale, dar cel mai sigur era sprijinul financiar al instituțiilor Statului și, în primul rând, al Primăriei Focșani. Încă din anul 1921, Comitetul Central al Societății «Mormintele Eroilor căzuți în război» a hotărât ca un «cimitir de onoare» să se facă în Focșani, pe terenul fostei tabere a Regimentului 10 Putna.‟ În cimitirul de onoare urmau să fie înhumate oseminte aduse din 24 de comune: „14 din județul Putna (Focșani, Jariștea, Vărsătura, Odobești, Mera, Broșteni, Vârteșcoiu, Pățești, Câmpineanca, Jorăști, Mircești, Suraia, Răstoaca și Vulturu) și zece din fostul județ Râmnicu-Sărat (Dălhăuți, Cârligele, Cotești, Urechești, Popești, Golești, Slobozia Ciorăști, Gologanu, Mândrești și Hângulești).‟
Din cauza faptului că ar fi ocupat o suprafață mult prea mare, Comitetul Județean Putna a hotărât ca în vara anului 1925 să fie ridicat un mausoleu. „Ridicat după planurile arhitectului Ștefan Balosin, Mausoleul a fost construit din cărămidă, piatră și beton pe un plan în formă de cruce. Construcția de inspirație bizantină, cu trei turle este bine proporționată și beneficiază de o suprafață de 457 metri. Peste corpul central se ridică o cupolă ce se sprijină în interior pe pandantivi și arce, iar la partea superioară prezintă goluri arcuite în care s-au montat ferestre cu scopul de a filtra lumina în interiorul mausoleului. Deasupra cupolei, în exterior, s-a amplasat o cruce din beton. Cupolele laterale, arcuite pe trei jumătăți de sferă, se profilează ca o etajeră de linii curbe.
Accesul în incinta Mausoleului se face pe scara cu trepte din beton și ușa masivă din fier forjat, montată într-un portal masiv din beton străjuit de două coloane cu fusul rotund și capiteluri compozite, pe care se sprijină un fronton cu decorații florale care încadrează anul 1926. Pe frontispiciul frontonului, de o parte și alta a unui cartuș în care sunt redate în relief atributele vitejiei și victoriei (spada și baioneta), s-a inscripționat cu litere în relief: «PRO-PATRIA»‟, mai subliniază Horia Dumitrescu.
Piele de găină
Când știi că te despart câteva trepte de cele trei morminte ale eroilor căzuți pe câmpurile de luptă din timpului Război Mondial, te cuprind sentimente pe care nu le poți explica în cuvinte, piele de găină și nodul în gât sunt semne ale emoției, recunoștinței, tristeții și … bucuriei; bucurie pentru că eroi nu au fost și nu vor fi dați uitării, bucurie pentru că noi, toți oamenii, avem accesul să vizităm aceste mausolee și să fim părtași, preț de câteva minute, la o bucățică de istorie. „Am avut un caz din Brăila, a venit cineva să-și caute bunicul sau străbunicul. Din păcate, nu l-a găsit printre numele celor care apar aici pe perete. Aici, la Mausoleul din Sud au fost îngropați și aliații, după cum puteți vedea, sunt trecute și numele soldaților ruși laolată cu numele soldaților români. În noiembrie 1940, a avut loc o ceremonie religioasă în timpul căreia a fost pomenit și Vasile Chilian, un fost spion al armatei române, om înstărit din Vidra care trecea soldații români ce fuseseră prizonieri la nemți, dincolo de Putna‟, îmi explică supraveghetoarea Mausoleului din Focșani, Zamfira Băzdrăgan, în timp ce îmi citea numele soldaților, însemnate pe unul dintre pereții laterali din partea de stângă a mormântului în care se odihnesc 582 de ostași necunoscuți participanți la Războiul de Întregire în perioada 1916-1919, căzuți în regiunea Panciu, Ruginești și Nănești.
„Pe platforma superioară se află un monument din beton, rotunjit la partea superioară, pe care s-au fixat plăci de marmură marcate cu inscripții ce amintesc de eroii vrânceni împușcați, în vara anului 1917, de către armata germană, pentru spionaj în favoarea armatei române și care au fost înhumați în criptele Mausoleului: «S-a ridicat această creștinească candelă din obol oștesc spre veșnica pomenire a eroilor: Vasile Chilian, Toma Cotea, Ștefan Săcăluș, Dumitru Pantazică și Vasile Gălățeanu exacutați de inamic în ziua de 17 Aug. 1917 pentru nemăsurata lor credință în neam și țară. 17 August 1937». Cea de a doua însemnare menționează că: «Moartea de războiu e moartea pentru salvare, e moartea pentru viitor, e moartea publică la care nu se plânge, ci se face jurăminte.» Deasupra inscripțiilor se află o cruce în relief, înscrisă într-un cerc, cu raze între brațe. Pe aleea principală, a fost amplasată o troiță lucrată artistic, cu decorații crestate în lemn. Monumentul a fost ridicat în partea de sud a orașului și amplasat în partea de est a parcului care pentru protecție a fost împrejmuit cu gard din fier forjat‟, se mai arată în lucrarea domnului Horia Dumitrescu.
Până în anul 1990, Mausoleul din Sud a funcționat ca biserică pentru că zona, la acel moment industrială, avea nevoie de un lăcaș de cult în apropiere. În perioada comunistă, simbolul eroilor căzuți la datorie a fost neglijat. În perioada 2009-2013 au fost execute lucrări de renovare, numele proiectului fiind „Drumul de glorie al armatei române în Primul Război Mondial‟. Vineri, 4 octombrie 2013, atunci când au fost încheiate lucrările de reabilitare și modernizare, pragul Mausoleului din Focșani a fost trecut de oficiali ai Guvernului României însoțiți de președintele Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan, cel care a inițiat și susținut proiectul de restaurare a mausoleelor.
Program, taxe și reguli de vizitare
Din moment ce Mausoleul Focșani este o instituție în incinta căreia se află un monument funerar ridicat pentru cinstirea Eroilor Neamului căzuți în Primul Război Mondial, este bine de știu că la intrare este afișat un regulament conform căruia sunt interzise următoarele: „mersul pe bicicletă, trotinetă, role, skateboard, călcatul pe spațiul verde, accesul cu animale de companie, jocul cu mingea, consumul de băuturi alcoolice, inscripționarea oricărui mesaj pe zidurile monumentului, deteriorarea bunurilor existente‟. Cu toate acestea, câțiva copii se jucau cu mingea fix în dreptul pancartei cu regulamentul, iar o fetiță cu codițe făcea înconjurul grădinii de flori cu trotineta. Cred că glasurile vesele ale copiilor și jocul acestora nu-i supără însă pe eroi…
Zilnic, în intervalul orar 9:00-17:00, Mausoleul din Sud își deschide porțile vizitatorilor. Taxele de intrare sunt următoarele: – adulții – 4 lei; – grupurile organizate de adulți și pensionari – 2 lei; – elevii, studenții, veteranii de război, pesoanele cu handicap mediu sau ușor, 75% din prețul biletului întreg – 1 leu; – persoanele cu handicap grav sau accentuat percum și persoanele care le însoțesc, pensionarii și salariații din rețeaua muzeală au intrarea GRATUITĂ.
Se percep următoarele tarife și moduri de tarifare a unor servicii: 1. Acordarea de consultații științifice – 50 lei/oră; 2. Taxă filmare – persoane fizice – 50 lei/oră
3. Taxă filmare – persoane juridice – 300 lei/oră; 4. Taxă fotografiere – 25 lei
La intrarea în interiorul Mausoleului, de o parte și de alta a holului sunt expuse două planșe cu lucrările copiilor care au beneficiat de programul „Școala de vară‟. În fiecare zi de joi, profesorii iau legătura cu reprezentații Mausoleului din Sud apoi vin cu cei mici, vizitează instituția și lasă câte un mic suvenir: fie un desen, fie o compunere care sunt expuse ulterior pe unul dintre cele două panouri intitulate: „«România în Marele Război» prin ochii micilor români‟. Anual, peste 1000 de vizitatori se opresc și la Mausoleul din Focșani, iar supraveghetoarea cu care am stat de vorbă luni dimineață ne-a declarat că „Vrancea este singurul județ cu patru mausolee: Focșani, Mărăști, Mărășești și Soveja. Cea mai aglomerată perioadă este august, 6 august când se comemorează eroii, în rest copiii sunt cei care vin cel mai des pe aici.‟
„Mausoleele din Vrancea: Mărășești (5.073 eroi), Mărăști (5.342 eroi), Soveja (2.140 eroi) și Focșani (3.167 eroi) au trecut în proprietatea Ministerului Forțelor Armate. (…) Instituția căreia i-a revenit nobila misiune de a îngriji, înfrumuseța și păstra mormintele și operele comemorative de război a primit denumirea de «Societatea Mormintelor Eroilor căzuți în Război»‟, potrivit directorului Muzeului Vrancei.
În prezent, toate mausoleele vrâncene sunt în proprietatea Consiliului Județean Vrancea. Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Vrancea, în calitate de beneficiar al contractului de finanţare, a finalizat implementarea proiectului ” Drumul de glorie al Armatei Române în Primul Război Mondial’’, finanţat prin contractul de finanţare încheiat cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice – în calitate de Autoritate de Management şi Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est – în calitate de Organism Intermediar, prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5 – „Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului”, Domeniul de intervenţie 5.1 – „Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe”.
Proiectul a fost finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională şi cofinanţat de la bugetul naţional şi contribuţia Consiliului Judeţean Vrancea.
Obiectivul principal al proiectului a fost valorificarea potenţialului turistic, cultural şi istoric, precum şi creşterea numărului de turişti din judeţ şi din regiune, în scopul stimulării dezvoltării economice a judeţului Vrancea şi a Regiunii 2 Sud Est. Au fost restaurate, reabilitate şi consolidate mausoleele de la Focşani, Mărăşeşti, Mărăşti, Soveja, au fost amenajate 3 puncte de informare în incinta mausoleelor, 2 muzee au fost reabilitate, 1 muzeu a fost dotat cu mijloace video şi de expunere moderne, 4 mausolee au fost puse în valoare prin modernizarea sistemului de iluminat public.
Indiferent de anotimp, Mausoleul din Sud își așteaptă vizitatorii. Eroii care s-au jertfit pe câmpurile de luptă zac acum sub greutatea pământului pentru care au luptat. Noi, cei care am rămas în urma lor, suntem rezultatul sângelui vărsat pentru patrie. Nu durează decât 10/15 minute să aflăm câte ceva despre ei, să vedem câteva dintre armele originale din Primul Război Mondial expuse la vitrine, fotografiile cu câmpurile de luptă și să înălțăm către cer un gând bun străbunilor care nu au murit doar pentru siguranța familiilor, ci și pentru întregul popor român.
