Prin oraș cam bate vântul; stați liniștiți, nu vine încă frigul, bate vântul pentru că nu prea sunt oameni prin Piața Unirii, prin parcuri… Oare unde sunt focșănenii? În Piața Moldovei. Nu ai loc să pui un picior astfel încât să nu calci peste vreo lădiță de ardei la „preț special‟, peste tarabele improvizate de băbuțele care vând pătrunjel, leuștean sau ce mai au prin grădină… Aglomerație, căldură, oameni care dau peste tine fără să realizeze că ceea ce au lovit era un om, nu un sac de cartofi, miros de roșii, vinete de mărimea unui dovleac bine-crescut și multă marfă care așteaptă să ajungă în cămara bucătăreselor, cam asta vă așteaptă în piața din Focșani. „Gospodinele nu mai vin în piață, au tichete de vacanță… Se duc la supermarket, nu prea le mai place marfa de aici‟, spune totuși o doamnă care a venit să caute roșii zemoase, știe ea o femeie de la Biliești care are marfa nu gustoasă, extra.
Maria, o doamnă venită de la Milcovu, are ardei gras, dovlecei și roșii, „Da, domnița! 5 lei kilogramul de roșii, sunt aduse de la Milcovu, producție proprie. Lăsăm și la preț, dacă omul ia 20/30 de kilograme, îi las roșiile cu 3,5 lei la kilogram.‟ La taraba alăturată, Banu Tomiță are roșii de la Cosmești tot cu 5 lei și spune că este dispus să lase doar 1 leu: „Este muncă… nu-i producție proprie, le aducem de la Cosmești, dar avem și noi cheltuieli. Dacă vin și cumpără mai mult, îi lăsăm la 4 lei, mai puțin nu se poate.‟ Colega lui de vis-a-vis îl ceartă pentru că ne-a lăsat să-i pozăm marfa, însă bărbatul doar îi zâmbește. „Domnișoară, fă-mi și mie poză, apar și eu la ziar‟, spune râzând o femeie de la taraba alăturată unde vinde ardei gras cu 3 lei kilogramul; prețul este bătut în cuie, ori vrea, ori… asta este.
„Știți cum e să te bată soarele în cap?!‟
O doamnă care vindea prune a vrut să-și spună of-ul… Este supărată pe clienții care cer să li se scadă prețul. „Știți câtă muncă este?! Omul nu știe, vine, alege marfa care este mai frumoasă, dar nu își dă seama cât muncim, în soare, nemâncați… Dacă eu vă pun să stați colo la soare cu picioarele într-un lighean cu apă rece și în cap vă bate soarele, cum este?!‟, spune doamna supărată. „Las la preț dacă îmi place de om‟, „Ei, negociem cu clientul‟, spune bărbatul doamnei care vinde roșii cu 3,5 lei kilogramul. Printre atâtea roșii nu ai cum să nu poftești la o salată cu castraveți, ceapă roșie… mmm, o bunătate. „Nu-ți ia nimeni nimic fără să aleagă marfa. S-au învățat ca la supermarket. Acum le-au dat vouchere de vacanță, le-au mărit salariile la bugetari… Nu prea mai vin ei în piață‟, spune Rotaru Neluța în timp ce-și aranja roșiile pe tarabă; 4 lei kilogramul de roșii, tot 4 lei kilogramul de ardei roșu. Doamna Rotaru spune că mai scade din preț, cam cu 50 de bani pentru cantitățile mai mari.
Undeva la umbră, cu o mână de gogoșari și ardei iuți pentru ciorbă, Zanfirica spune că este ultima marfă pe ziua de azi: „Sunt păliți, dar îi mai scad la preț, 4 lei kilogramul și mă duc acasă.‟ La o tarabă, prețul kilogramului de roșii este 2,5 lei, cel mai mic preț din toată piața. „Nu așa trebuie să fie?! Sunt oameni săraci, este un preț corect. Sunt oameni care cer să le mai scad, dar cât să mai scad dacă sunt 2,5 lei kilogramul. Le aduc de la Barcea, dinspre Galați‟, spune Spiridon Cristinel. Unii piețari nu sunt obișnuiți cu fotografiatul, ei au venit în piață să-și vândă marfa nu să zâmbească frumos la cameră, de aceea un bărbat de lângă bărbatul cu roșiile la 2,5 lei îl ceartă pentru că m-a lăsat să-i fac poze, „Ori m-a mâncat fata, mă? A făcut o poză‟, ripostează bărbatul.
„Capia pentru zarzavat: 3,5 lei kilogramul‟
Roșii de grădină la 4 lei kilogramul și „capia‟ pentru zarzavat cu 3,5 lei kilogramul: fără negocieri, fără poza și numele comerciatului… mi-a permis totuși să fotografiez marfa și mi-au atras atenția două borcane cu miere… Oare este bun ardeiul cu miere de albine?! Nuuuu, mierea este pentru clienții care vor să-și îndulcească sufletul cu un produs natural.
Doamna Maria aduce marfa de la Cosmești. Are ardei Kapia de grădină la 5 lei kilogramul, și ardei gras de grădină cu 2,5 lei kilogramul, nu lasă la preț. „Plătim 13 lei pe zi pentru măsuța asta aici în piață, mâncăm ce apucăm sau mâncăm seara acasă. Nu las la preț, nu au ce să aleagă pentru că am marfa bună. Au început gospodinele să cumpere, dar le dau cu prețul pe care îl vedeți, pe mine mă costă foarte mult combustibilul‟, explică doamna foarte bine aranjată și cu marfa expusă mai frumos decât într-o vitrină.
Doamna Margareta vinde, într-un colț al pieței, câteva legături de mărar și pătrunjel. „De la Râmnicu Sărat vin, mămăiță. Dau cu 1 leu legătura, alea mai mici sunt și 2 la leu. Da să nu-mi faceți mie poze‟, spune bătrânica. Nu i-am făcut ei poze, în schimb i-am fotografiat marfa pe care o aprecia o clientă: „Iau mereu de aici, vai cât de bine miroase mărarul ăsta, parcă aș fi în grădina de la țară.‟
Cristina Floarea, o doamnă cochetă îmbrăcată toată în roșu, punea ardei iuți într-o sticlă în timp ce își aștepta clienții la taraba ei din interiorul pieții: „Cam pe la sfârșitul lunii august, începutul lunii septembrie, asta este perioada pentru bulion și zarzavat. Castraveții la murat, pentru iarnă, se pun cam de pe 10 august.‟
Ce se pune la zarzavat? „Ardei roșu, morcov, pătrunjel, leuștean, o lingură de ulei, sare… Se mai pune leuștean, rădăcină de țelină. Dar încă nu este perioada, este prea cald și fierbe. Cam prin septembrie‟, spune o doamnă care vinde frunze de viță pentru sarmale, usturoi și ardei iute pentru ciorbă. „Vreau și eu 1 kilogram de ardei, dar să nu fie păliți‟, spune un bărbat. Vânzătoarea, o doamnă cu ochii albaștri și cu obrajii rumeniți de soare, îi întinde sacoșica albastră și îl lasă pe client să aleagă. „Am la Biliești grădina, 10 ari de pământ, cu banii noștri, pentru fonduri ai nevoie de un spațiu mult mai mare, noi nu ne permitem. Dăm cu 5 lei kilogramul de ardei și 3 lei kilogramul de roșii. Față de anul trecut, aceeași perioadă, stăm cam la fel cu vânzările. Încă nu au început să facă bulion, dar să știți că roșiile sunt pe trecute‟, spune femeia.
Mă strecor prin furnicarul de oameni din piață către ieșire. Este aproape ora 12:00, însă oamenii nu par să se grăbească spre case. Nici soarele și nici aglomerația nu-i împiedică să ia pulsul prețurilor, să pipăie marfa ori să cumpere câte ceva de la țăranii care trudesc zi și noapte astfel încât vrânceanul să aibă un fruct sau o legumă naturală pe masă: „Acum vor totul bio‟, conchide o doamnă care vinde mure cu 5 lei caserola la jumătate de kilogram. Fie că ați început deja să vă pregătiți borcanele pentru iarnă, fie că mai așteptați până la începutul lunii septembrie, noi vă urăm spor la treabă!