Ediția: Duminică 22 Decembrie 2024. Nr 6784
Ediția: Duminică 22 Decembrie 2024. Nr 6784

ATENȚIE! Vrem să aflăm secretul longevității! Medicul Mihaela Nebuneli ne ghidează

Să fie oare cerul mohorât de luni după-amiaza motivul pentru care majoritatea focșănenilor nu mai speră la o viață lungă și frumoasă?! Prin oraș, agitația este cuvântul de ordine: lume alergând la bancă, lume care forțează culoarea verde a semaforului, copiii care țipă și fug haotic printre picioarele oamenilor mari, fum de țigară pufăit în fața farmaciilor din care mamele ies cu bebelușii în brațe, miros de transpirație amestecat cu parfum scump… fețe încruntate și vreme de ploaie. Un bătrân cu ochii albaștri inundați de lacrimi spune că secretul longevității „generației de aur‟ sunt tinerii: „Noi am muncit, am făcut cât am putut pentru voi. Faceți ceva, pentru că o faceți în primul rând pentru voi! Aveți școli, licee, facultăți… investiți în voi. Dacă ăștia de la conducere ne lasă, noi trăim și 100 de ani!‟, sunt cuvintele unui om pentru care viața continuă odată cu inima care bate în pieptul unui nou-născut din România, după cum afirmă. Am întâlnit și oameni cu simțul umorului: „Secretul longevității?! Să bei cât mai mult, să fumezi cât mai mult, să ai cât mai multe femei, adică… să fie oleacă invers‟, îmi spune cu subînțeles un domn înalt care zâmbește pe sub mustățile-i albe.

Bani, bani și… mai mulți bani!

Cunoașteți, poate, sintagma „banii vorbesc‟; ei bine, atunci când nu spun „la revedere‟, banii par să țină loc de mamă, tată și chiar sănătate: „În ziua de azi se mai uită cineva la tine dacă nu ai bani?! Longevitate? Bani, domnișoară! Dacă avem bani, trăim bine și sănătoși‟, spune o comerciantă din piață. „Bani‟, se aude din gura unui alt bătrân care abia ce a ieșit din spital: „Vin de la spital, am osteoporoză… am văzut și tineri, nu numai oameni în vârstă. Viața lungă o avem de la mâncare, că boala vine la orice vârstă, nu te întreabă…‟, mărturisește omul care îmi arată punga de la spital în care ține actele, o radiografie și câteva schimburi. „O viață echilibrată și un dram de noroc‟, acestea sunt tainele unei vieți lungi pe acest pământ în concepția unui domn pe care politica din ultimii 20 de ani l-a dat peste cap: „În urmă cu 30/40 de ani, oamenii trăiau mai bine, nu existau atâtea chimicale în alimente, mama mea are 91 de ani; mănâncă orice și o supără doar picioarele‟, îmi spune un „țăran cinstit‟, după cum mi se prezintă domnul cu părul cărunt și pălăria de paie potrivită într-o parte pe cap. „Europa are două viteze: Occidentul ne privește cu alți ochi… România nu mai e ce a fost… eu sunt mai pesimist, zic că genrația de acum nu o să mai reușească prea multe, poate nimic…‟, crede un simpatizant al vremurilor de mult apuse, atunci când nu erau mașini care să „scuipe‟ fum la orice intersecție, chip-uri și băuturi acidulate…

Bolile de inimă, principalul factor de risc

Stresul cotidian ne mănâncă ani din viață. La școală, la serviciu sau chiar acasă oamenii se plâng că nu au liniște și că stau într-un stres continuu. „Soțul meu a murit luna trecută, pe 14 iunie. A făcut infarct… se ducea la fată, la București și… la Buzău i s-a făcut rău, a coborât din mașină și s-a prăbușit la pământ; nu a spus nici «au», nici «pâs»… Un munte de om a murit la 54 de ani… Șansă de viață? A stat în stres mereu, am dat faliment, apoi a căutat un alt loc de muncă… era deștept, făcea calculele cu pixul și foaia, nu la calculator… Stresul ne omoară ușor, ușor…‟, spune văduva domnului care s-a stins din viață în drum spre propriul copil.

„Simptomele clasice ale infarctului miocardic acut sunt apariția durerii bruște în piept care, de cele mai multe ori, radiază pe toată lungimea brațului stâng sau pe partea laterală stângă a gâtului, năduful, caracterizat prin insuficiența respiratorie, starea de greață, voma, palpitațiile, transpirația excesivă și senzația de neliniște‟, ne explică un asistent medical.

Am plecat de acasă pentru că nu am liniște, stresul este din ce în ce mai mare. Am accident vascular, acum mă duc la medic și apoi mai stau prin oraș la aer curat‟, spune o doamnă în timp ce aștepta la o trecere de pietoni din centrul orașului. „Mama are 94, tatăl 97, o soră de-a mea are 75… și trăim cu mâncare bună. Carnea de porc nu lipsește din meniul nostru… Eu întotdeauna o să spun că nu trebuie să ne lipsească carnea‟, este părerea unei doamne pe chipul căreia anii nu au lăsat nicio urmă: părul castaniu, natural, și fața fără riduri sunt cartea de vizită ale ei de mai bine de 79 de ani.

Mișcarea te ține în viață!

„Mișcarea și alimentația… astea ne țin în viață. Am 93 de ani, 40 de ani am servit în cadrul armatei, acum îmi mișc picioarele pe unde pot și mă feresc de prăjeli; nu sunt mofturos la mâncare‟, spune un bătrânel care se plimbă prin parcul Schuman sprijinindu-se în umbrela neagră, de lungimea unui baston. O fostă profesoară de biologie, operată pe inimă, spune că cele mai nocive sunt bolile cardiace. „Mișcarea, mâncarea sănătoasă, lipsa stresului‟, acestea par să fie ingredientele unei vieți fără prea multe griji în cazul fostului cadru didactic care, încercând să-ți ascundă vârsta, spune doar că are peste 70 de ani.

Când eram mai tânăr mâncam mult salam, acum, după 10/20 de ani se vede la sănătate… am diabet, și mă cam feresc de orice‟, spune, cu glasul răgușit de la apa rece pe care o poartă cu el, un bătrânel într-un baston.

Mișcarea ne ține în viață, dar nu ne face și mai sănătoși. Un stil de viață sănătos este rezultatul unor ore de somn atent calculate, unei alimentații sănătoase, efortului fizic cumpătat și liniștii sufletești – acestea ar putea fi ingredientele elixirului tinereții, dacă tragem linie după toate opiniile cetățenilor pe care i-am intervievat într-o zi morocănoasă de luni.

Înainte de toate să nu faci rău

Pentru că acest articol vizează câteva aspecte legate de longevitate, cu preponderență ne referim la persoanele de vârsta a 3-a, dar și la celelalte categorii de vârstă care doresc să știe cum trebuie să aibă grijă de sănătate. Dictonul „Minte sănătoasă în corp sănătos‟ le este cunoscut nu doar latinilor, poporul de la care au luat naștere aceste cuvinte, ci și lumii în general. Am mers la Căminul pentru persoane vârstnice din Focșani, acolo unde există un personal medical alcătuit din cinci asistenți, 10 infirmieri și un medic de familie, dr. Mihaela Nebuneli care, împreună cu toți ceilalți angajați ai căminului, aflați sub atenta îndrumare a șefului de centru, preotul Cătălin Ifrim, le fac viața bătrânilor pe care îi au în grijă mai frumoasă. „Disciplina noastră se bazează pe principiul enunțat de Hipocrate: «Înainte de toate să nu faci rău». În Căminul pentru persoane vârstnice din Focșani sunt cazați, la momentul actual, un număr de 51 de persoane vârstnice, cu vârste cuprinse între 70 și 96 de ani, având diferite grade de dependență stabilite în funcție de afecțiunile cronice pe care le au și de complicațiile acestora‟, începe doamna dr. Mihaela Nebuneli.

Care sunt afecțiunile specifice vârstei a 3-a?

1. Diabetul zaharat de tip II

Afecțiunile specifice vârstei a 3-a, cel mai de întâlnite, sunt: diabetul zaharat, afecțiunile cardio-vasculare, neurologice, afecțiuni reumatismale, sindromul depresiv. Încerc, în continuare, să dau câteva detalii despre aceste afecțiuni care se întâlnesc și în căminul nostru, la persoanele cazate la noi în cămin; încep cu diabetul zaharat, care este un diabet zaharat de tip II. În prezent sunt aproximativ 15 persoane vârstnice cu diabet zaharat de tip II. Tip II înseamnă că debutează după vârsta de 40 de ani, și în prima etapă, în primii 10 ani, nu necesită insulină. Două dintre persoanele vârstnice sunt insulino-dependente. Etiologia acestui diabet constă în factori genetici, în primul rând, dacă au avut în familie mamă sau tată cu diabet, atunci au un risc de 50% de a face și ei diabet, obezitate, hipertensiune arterială, dislipidii, trigliceride crescute, HDL scăzut. Tratamentul, în cazul diabetului zaharat, constă într-un regim dietetic și unul medicamentos stabilit de medicul de specialitate”, precizează dr. Nebuneli.

Am întrebat medicul cum putem preveni apariția/declanșarea diabetului zaharat. Sfatul este un stil de viață sănătos: o alimentație sănătoasă, care înseamnă evitarea grăsimilor, un conținut scăzut de sare care să nu accelereze apariția hipertensiunii arteriale, care implicit duce la apariția diabetului, dar nu este singura cauză, evitarea sedentarismului – fiecare persoană, în măsura în care poate, trebuie să aibă activitate, să facă mișcare, ne mai sfătuiește medicul.

Persoanele diabetice sunt mult mai sensibile, pe lângă regimul alimentar și cel medicamentos, pacienții care suferă de această afecțiune sunt predispuși la tulburări trofice ale membrelor inferioare, tulburări de circulație cu modificări trofice ale tegumentelor, se rănesc mult mai ușor, rănile se vindecă mult mai greu, dar sunt complicații care apar târziu, după 20/30 de ani de la declanșarea diabetului. Se recomandă monitorizarea atentă a glicemiei, a cărei valoare normală trebuie să fie cuprinsă între 90 și 120 miligram/decilitru, de preferat dimineața, înainte de micul-dejun.

2.Hipertensiunea arterială, tutunul și alcoolul

Hipertensiunea arterială este una dintre cele mai fregvente afecțiuni ale persoanelor vârstnice cazate la noi. Etiologia ține de vârstă, factori genetici, obezitate, fumat, sedentarism, stres… Hipertensiunea arterială apare după vârsta de 40/50 de ani odată cu instalarea menopauzei la doamne, andropauzei la bărbați, poate apărea mult mai devreme, datorită stilului de viață nesănătos pe care oamenii îl duc. Și consumul ridicat de alcool determină apariția hipertensiunii arteriale, criza hipertensivă putând duce la accidente vasculare cerebrale, infarct miocardic, insuficiență cardiacă congestivă. La hipertensiune arterială, simptomenele sunt nezgomotoase: cefalee, vertij, semne de insuficiență circulatorie cerebrală, agitație, insomnie, dezorientare. Tratamentul este complex, diferit de la caz, la caz.‟

Dacă vă întrebați ce putem face ca să ne protejăm inima, răspunsul pe care ni-l acordă dr. Nebuneli este încercarea de a duce un stil de viață cât mai sănătos posibil: alimentație, mișcare, odihnă – un somn odihnitor trebuie să fie de șapte ore pe noapte, ne avertizează medicul! Am întrebat și ora la care ar trebui să mâncăm înainte de culcare, iar răspunsul este că ultima masă poate fi luată cu două ore înainte să adormim cu condiția să nu consumăm alimente grele: un fruct, o salată, un iaurt… sunt alimente care nu îngreunează procesul digestiv pe tipul nopții.

3.Afecțiunile reumatismale

Și această afecțiune este des întâlnită la persoanele vârstnice, după cum afirmă medicul de la Căminul pentru persoane vârstnice Focșani. „Apariția afecțiunilor reumatismale se datorează îmbătrânirii osteoarticulare, prin involuția țesutului conjuctval, aparatului locomotor, îmbătrânire ce este realizată atât cantitativ, cât și calitativ prin pierderea de masă osoasă care duce la osteoporoză osoasă senilă. Apare după vârsta de 60 de ani. Cauzele sunt leziuni la nivelul articulațiilor, odată cu vârsta nu mai sunt atenți pe unde calcă, nu mai văd bine, se pierde și masa osoasă pentru că oganismul… celulele organismului nu se mai regenerează ca în tinerețe; prin loviri și căderi apar leziuni cu caracter inflamator și degenerativ, spondiloze, coxartroze, gonartroze.‟

4. Sindromul depresiv

Cu toate că nimeni nu îș dorește, depresia poate fi declanșată la orice vârstă și din varii motive. Dr. Mihaela Nebuneli ne-a vorbit puțin și despre această afecțiune spunând că antecedentele familiale, comunitatea din care provin, afecțiunile neurodisjunctive, neoplaziile sunt doar câteva dintre cauzele care duc la apariția sindromului depresiv în cazul persoanelor vârstnice. Depresia este o afecțiune peste care se poate trece respectând un regim medicamentos prescris de medicul de specialitate, programul de odihnă și reintegrarea în societate. Dr. Nebuneli spune că se poate face recuperare de 100% a pacientului care a suferit sau suferă de sindromul deprsiv prin respectarea tratamentului și a recomandărilor medicului specialist. Bătrânii care sunt cazați în Căminul pentru persoane vârstnice au acces, pe fondul unui program, să plece la cumpărături, prin oraș, la biserică, și chiar acasă, la familie. Atunci când își vizitează familia, bătrânilor nu li se percep costuri.

Sfaturi pentru persoanele care îngrijesc acasă un bătrân

Doctorul Mihaela Nebuneli spune că: „Bătrânețea înseamnă, de cele mai multe ori, neputință și singurătate. În funcție de structura psihică, gradul de pregătire, nivelul de cooperare, trebuie urmărită în permanență stabilirea unui mediu cald, familial, primitor, asemenea celui pe care vârstnicul l-a avut de-a lungul vieții. Bătrânețea este un proces complicat și aduce cu sine o serie de modificări pe care doar cei afectați și sensibili le pot observa și accepta.‟

Într-un cămin pentru persoane vârstnice vorbim despre trei tipuri de nevoi: fiziologice – care țin de pregătirea unei hrane de calitate ținând cont de meniul diversificat pentru diabetici, alternarea momentelor de recreere activă cu cele de odihnă într-un mediu sigur, curat și armonios, nevoia de dragoste și înțelegere și nevoile legate de problemele de sănătate.

Șeful de centru, preotul Cătălin Ifrim a venit cu inițiativa de a amenaja, în curtea din spatele căminului, un solar și o grădină de legume astfel încât bunicii, cărora le permite condiția fizică și psihică, să aibă activitate. Primarul Municipiului, Cristi Misăilă, a răspuns întotdeauna cerințelor reprezentanților de la Căminul pentru persoane vârstnice, și s-a interesat de soarta celor care au redevenit, pentru a doua oară, copii. Gard, pază non-stop a căminului, elevatoarele care diminuează efortul infirmierilor în cazul persoanelor infirme… toate s-au făcut cu sprijinul primarului, după cum subliniază medicul angajat la acest centru.

Conviețuirea cu persoane de vârste apropiate este un factor benefic?

Răspunsul medicului este unul afirmativ argumentat astfel: „Ei au nevoie de liniște, dacă le asigurăm un mediu cald, un mediu sigur și liniștit, ei se regăsesc pe ei înșiși. Încep să fie deschiși unii către alții, comunică unii cu alții, își povestesc fiecare viața, păsurile, ne povestesc viața, păsurile și problemele familiei și copiilor, unde sunt plecați copiii, ce fac copiii, la ce facultăți s-au înscris nepoții… noi ascultăm zilnic poveștile lor, zilnic vorbim cu ei, le sărbătorim zilele de naștere la sfârșit de lună. Celor care sunt născuți în luna respectivă, la sfârșit de lună le facem tort și îi sărbătorim.‟

La ce vârstă putem spune că „am îmbătrânit‟?

„Putem spune că nu îmbătrânim niciodată dacă rămânem tineri în suflet. Fiziologic, îmbătrânirea se petrece după vârsta de 60/70 de ani,‟ mărturisește dr. Nebuneli. Cei care au acasă un bătrân bolnav de alzheimer trebuie să înțeleagă faptul că această afecțiune duce la pierderea memoriei de scurtă durată. „În schimb, se păstrează memoria de lungă durată, adică își aduce aminte ce a făcut în trecut, dar nu-și aduce aminte ce a făcut acum… Este o boală care evoluează de-a lungul anilor, se întinde pe ani și nu neapărat că este o afecțiune a vârstnicului, mai nou poate apărea și la persoane de 40 de ani, 50 de ani. Alzheimer este o afecțiune de care nu putem scăpa în timp‟, ne atenționează dr. Mihaela Nebuneli. Tratamentul medicamentos, lectura, rebusurile… sunt recomandările specialiștilor pentru persoanele care se confruntă cu această afecțiune.

Dacă nu ai un bătrân, să-ți cumperi!‟

Procesul de îmbătrânire este o etapă firească din viața fiecărui om. În urma interviului, dr. Mihaela Nebuneli a spus că persoanele nu ar trebui să mai fie reticente în ceea ce privește un cămin pentru vârstnici pentru că într-un loc ca acesta părinții sau bunicii ale căror puteri nu mai sunt ca în tinerețe, iar afecțiunile lor necesită o îngrijire medicală de specialitate, au un loc special amenajat pentru ei. Dragoste, atenție, îngrijire medicală, relaxare, grădinărit, dans, excursii… sunt activitățile pe care le pune la dispoziție colectivul Căminului pentru persoane vârstnice Focșani.

dav

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

You cannot copy content of this page

× Ai o stire interesanta?