La Soveja a fost nuntă mare, sâmbătă. Nu una adevărată, ci organizată în cadrul Zilelor Comunei Soveja. În cadrul acestui eveniment, participanții au trăit emoțiile unei nunți sovejene autentice, fiind îmbrăcați în straie de sărbătoare, iar pentru câteva ore nici măcar ploaia nu a putut știrbi din bucuria, admirația și chiotele specifice unui asemenea eveniment. Cu această ocazie, bătrânii satului s-au simțit din nou pregătiți de dans, iar copiii pregătiți de a prelua tradițiile. Cât despre tineri, se poate spune că au dat uitării grijile zilnice și au preferat să fie parte a atmosferei de sărbătoare.
„Este o zi de sărbătoare pentru întreaga populație care trăiește și muncește în această localitate, precum și pentru turiștii care ne vizitează zona. Este o zi de sărbătoare pentru că declanșează și Zilele Sovejei. Pe data de 5 (astăzi-n.r.) avem un alt eveniment, de o deosebită importanță, la Mausoleul Soveja, când va avea loc ceremonia dedicată comemorării eroilor căzuți din județul Vrancea în Primul Război Mondial. De asemenea, ne propunem și alte activități de ordin cultural, care se mai descrețească frunțile celor ce trăiesc în Soveja“, a spus primarul comunei, Costică Ciolan.
Vicepreședintele Consiliului Județean Vrancea, Ionel Cel Mare, a precizat că prin organizarea unor astfel de evenimente, tradițiile nu vor muri niciodată, fiind un bun prilej pentru sovejenii plecați de pe meleagurile natale de a reveni „acasă“. „În primul rând, mi-a făcut mare plăcere să vin la Soveja, să fiu invitat al profesorului Macarie și al primarului la acest eveniment. De fapt, acest eveniment face parte din Zilele Comunei Soveja, care se sărbătoresc întotdeauna pe 3, 4 și 5 august și de fiecare dată am venit cu plăcerea cu care vin la Soveja aproape săptămânal. Pentru că sunt născut și crescut aici, am casă aici, tot aici am părinții. Din păcate, ei nu mai sunt, dar vin de fiecare dată cu drag la mormântul lor. Evenimentul cred că se constituie într-o revenire a tradițiilor pe meleagurile Sovejei. Și faptul că au fost invitați în cadrul acestui eveniment frații noștri din Rucăr și Dragoslavele, de la Câmpulung Muscel, cei din Cașin, denotă că nu ne-am pierdut tradiția, nu ne-am pierdut obiceiurile și că sufletul și inima ne sunt alături întotdeauna, indiferent pe ce meleaguri am fi. Am văzut cu emoție, și sunt emoționat și acum când vorbesc, dansurile populare, obiceiurile populare, atât din cele trei zone cât și din localitățile limitrofe comunei Soveja. Este un eveniment emoționant, plăcut. Îmi pare foarte bine că m-am întâlnit cu foarte mulți sovejeni plecați de pe aceste meleaguri, cu care am copilărit, care sunt acum în țară sau peste hotare“, a spus vicepreședintele Consiliului Județean.
„Chiar dacă face parte din județul Vrancea, Soveja s-a păstrat ca o entitate aparte de-a lungul timpului, prin port, prin grai, prin obiceiuri și tradiții. Au fost aduși odată cu mănăstirea de Matei Basarab, la 1645, și de atunci și au alcătuit un mod de viață sovejenesc. Cu port distinct, cu pași de dans deosebiți, cu tradiții, cu de toate. Obiceiurile care le-au însoțit venirea lor de la Argeș, din Rucăr și Dragoslavele, în toată perioada tulbure de înainte de război și de după război, dar și în perioada interbelică, nu au fost estompate. Nimic nu le-a oprit dorul acesta de port, de românism, de tradiții și chiar până mai ieri, în fiecare casă era un război de țesut. Atunci, acele războaie de țesut deschideau o posibilitate spre haină de sărbătoare, era haina cu care să ieși în lume! Este adevărat că nu a purtat niciodată emblema „fabricată în China”, dar cel puțin pentru sovejeni portul a însemnat o emblemă, un blazon. Se cunoșteau și în mijloacele de transport în comun, când se urcau, cei cu fotă, ie și catrință… se știau că sunt de la Soveja. Uneori mai aveau și câte o raniță în spate, pentru că acolo își cărau ba alimentele, ba dorul, ba grijile pentru viața de zi cu zi pe care o desfășurau în vârful muntelui. Iar haina în sine, haină de sărbătoare, reprezenta o posibilitate de a ieși în lume. Acum avem foarte multe haine, dar nu mai ieșim în lume cu hainele, în schimb ieșim cu alte obiceiuri străine de cultura noastră, ca popor. Pe când aici, haina și vorba alături de celelalte obiceiuri au reprezentat Soveja în sine”, spune unul dintre bătrânii comunei, participant la eveniment.
Profesorul Macarie a precizat că unii „bătrâni doresc să fie mormântați în costumul specific, dacă se poate cel de mire, costume vechi, valoroase. Sunt samsari care vin și-i păcălesc și le dau câțiva bani pe costume, apoi le vând. Noi am pornit o campanie și am determinat sovejenii să nu mai vândă niciun costum. Ba chiar am găsit câțiva sponsori să ne unim, să le cumpărăm, să le închiriem, să le dăm o rentă pe ele, dar să le țină, ca să le avem la asemenea spectacole“.
Pentru că vremea a fost neprielnică, evenimentele planificate a se desfășura pe strada principală din Soveja au avut loc la căminul cultural. Alaiul nunții însă, nu a putut fi împiedicat de nici o intemperie, așa că s-a dansat ca la nuntă chiar și în ploaie…
