Ambasadorul României în Federația Rusă, Excelența Sa Vasile Soare, a întocmit un document inedit conţinând lista prizonierilor români morţi între anii 1941 – 1956 în lagărele NKVD (iniţialele poliţiei politice a URSS), teritoriul actual al Federaţiei Ruse. Documentul, care face lumină în cazurile militarilor dispăruți, despre care unele familii nu mai știu nimic de aproape 80 de ani, a fost publicat pe site-ul Ambasadei României la Moscova. „La aproape 75 de ani de la alăturarea României la Coaliţia Naţiunilor Unite, respectiv de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, după ani de muncă sistematică dedicată clarificării destinului ostaşilor români căzuţi pe Frontul de Est şi morţi în prizonierat, suntem în măsură să aducem veşti importante celor interesaţi de această pagină complicată a istoriei recente, dar mai ales urmaşilor celor care nu s-au mai întors din război. O nouă PREMIERĂ a misiunii noastre diplomatice la Moscova în domeniul comemorativ şi PREMIERĂ pentru istoriografia românească în general – în baza cercetărilor neobosite efectuate în mai multe arhive de stat ruse, a fost elaborat un documentar edificator privind victimele de război române din Rusia (militari și civili ajunși în prizonierat), care a fost postat pe web-site-ul Ambasadei României la Moscova“, a scris ambasadorul Vasile Soare pe pagina de facebook.
La baza acestei liste, care a presupus un volum de muncă imens, au stat documente istorice, din care amintim volumul „Prizonieri de război români în Uniunea Sovietică. Documente 1941-1956”, 874 pagini, realizat pe bază de documente de arhivă cu aportul unor diplomați ai Ambasadei României la Moscova şi al unor cercetători ruși, respectiv cu implicarea Excelenței Sale Ambasadorul Soare (demararea efectivă a proiectului a avut loc în 2008, volumul fiind editat şi lansat la Bucureşti în 2013).
De asemenea, au fost identificatre locurile de înhumare ale prizonierilor de război români în Federația Rusă (situație centralizatoare pe republici, ținuturi şi regiuni/ în cimitire multinaţionale) și au fost realizate primele două centralizatoare ale militarilor români căzuţi în luptă în Rusia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Cimitirele au fost amenajate de statul român (prin ONCE), după 70 de ani, ca urmare a demersurilor susţinute ale ambasadorului Vasile Soare pe lângă autorităţile române şi ruse. Unul se află la Rossoşka – Regiunea Volgograd, fostă Stalingrad, și a fost inaugurat la 25 octombrie 2015 (unde anual sunt reînhumate rămăşiţele pământeşti ale militarilor căzuţi la Stalingrad – Cotul Donului – Stepa Calmîcă, identificate în foste cimitire de campanie). Cel de al doilea se află la Apşeronsk – Ținutul Krasnodar, inaugurat la 26 noiembrie 2018 (pentru militarii căzuţi în Caucaz). Totodată, au fost realizate 29 de monumente în memoria prizonierilor români de război, ridicate până în anul 2018 pe locurile fostelor lagăre de prizonieri de pe teritoriul Federației Ruse.
Listă cu 10.724 prizonieri de război decedați
În acest context, ambasadorul Vasile Soare a publicat lista nominală, în ordine alfabetică, a primilor 10.724 prizonieri de război decedați, dintr-un total de 29.829 identificaţi în arhive, morții între anii 1941-1956 în lagărele NKVD care au existat pe teritoriul actual al Federaţiei Ruse. „Îmi doresc ca acest documentar să aducă lumină şi bucurie multor familii ale urmaşilor foştilor prizonieri români de război (inclusiv a unora de peste Prut), aceştia având ocazia abia acum, după 75 de ani, să afle unde îşi dorm somnul de veci taţii, bunicii şi străbunicii lor care nu s-au mai întors din război niciodată. În anii războiului, de cele mai multe ori, familiile primeau acasă o veste, o telegramă, prin care erau înştiinţate că tatăl sau fiul lor – soldatul X – «a dispărut pe front în Rusia». În realitate, foarte mulţi dintre aceşti ostaşi, care au supravieţuit cumplitelor bătălii pe Frontul de Est, au fost capturaţi şi făcuţi prizonieri, ajungând în lagărele NKVD amplasate pe întregul teritoriu al URSS. O parte din prizonieri au supravieţuit detenţiei în lagăre şi s-au întors acasă, la familii (ultimii în anul 1956!!!), dar o mare parte au murit şi au fost înhumaţi în cimitire sau gropi comune, alături de camarazi de diferite naţionalităţi, de regulă în apropierea lagărelor… Despre soarta acestora (zeci de mii) nu s-a mai aflat nimic, familiile nu au mai primit veste, aşteptându-i ani de zile să se întoarcă…“, spune ambasadorul Vasile Soare.
Excelența Sa precizează că este extrem de bucuros că poate transmite din Rusia multor români o veste nesperată despre înaintaşii lor. „A meritat efortul echipei Ambasadei României la Moscova din ultimii ani, efort dedicat acestui capitol trist din istoria recentă, respectiv clarificării destinului prizonierilor români de război în Rusia. Această muncă personal am demarat-o încă din 2002, în timpul primei misiuni diplomatice în Kazahstan, unde am identificat, la Karaganda, locurile de veci ale primilor peste 900 de prizonieri români morţi în lagărele de acolo, ridicându-le întru aducere aminte şi veşnică pomenire primul monument românesc în spaţiul fostei Uniuni Sovietice, dezvelit de preşedintele României la 9 sept. 2003. Doresc să mulţumesc din suflet celor care ne-au fost alături şi au contribuit toţi aceşti ani la efortul de recuperare şi păstrare a memoriei prizonierilor români morţi în Rusia“, a afirmat ambasadorul Vasile Rsoare.
„Dumnezeu să-i odihnească pe ostaşii români căzuţi pe front sau morţi în prizonierat în Rusia! Să trăim şi să-i pomenim cum se cuvine! Nu sunt uitaţi! Să ne ierte că i-am găsit şi le cinstim memoria atât de târziu – a fost un drum lung! Misiune îndeplinită. Putem considera, stimaţi urmaşi, că bunicii şi străbunicii Dumneavoastră – foşti prizonieri români de război – s-au întors, în sfârşit, ACASĂ“, este mesajul ambasadorului României în Federația Rusă, Excelența Sa Vasile Soare.
Lista prizonierilor români morţi între anii 1941 – 1956 în lagărele NKVD de pe teritoriul actual al Federaţiei Ruse poate fi vizualizată AICI!
