O echipă de oameni de știință din Australia a anunțat vineri că a dezvoltat un tratament capabil să stopeze dezvoltarea tumorilor mamare agresive, informează Xinhua. Cercetătorii din cadrul Walter and Eliza Hall Institute (WEHI) din Melbourne sunt încrezători că descoperirea lor va oferi o speranță pacienților care manifestă mutația genei BRCA1 ce cauzează o formă rară de cancer mamar triplu negativ. Tumoarea mamară triplu negativă este o formă de cancer care nu are cei trei receptori ce se regăsesc în mod obișnuit la majoritatea cancerelor, ceea ce face ca majoritatea medicamentelor să fie ineficiente.
Daniel Gray, care a condus acest studiu, a declarat că administrarea a două medicamente folosite în imunoterapie — anti-PD1 și anti-CTLA4 — ca și chimioterapia au conlucrat la stoparea dezvoltării tumorilor agresive. Medicamentele utilizate în imunoterapie s-au dovedit eficace pentru stimularea sistemului imunitar, a cărui funcționare este în mod neobișnuit stopată de cancer, oprind în mod eficient dezvoltarea tumorii, în timp ce chimioterapia contribuie la reducerea dimensiunilor acesteia. „Alăturarea dintre cele două medicamente și chimioterapie a stopat în totalitate dezvoltarea tumorilor”, a declarat Gray, vineri, pentru media din Australia. „Este o nouă paradigmă pentru tratament și suntem cu adevărat încântați și mulțumiți de aceste rezultate”, a adăugat omul de știință.
Cercetătorii au adăugat că metoda și-a dovedit în trecut eficiența în tratamentul melanomului malign și a cancerului de plămâni, însă nu a dat niciodată vreun semn că ar contribui la încetinirea progresiei tumorilor mamare. „Sperăm să putem combina două tipuri de imunoterapie cu chimioterapia pentru a trata în mod mai eficient cancerul la sân în cazul femeilor care manifestă mutația genei BRCA1 și care dezvoltă tumori mamare agresive”, a declarat Geoff Lindeman, cercetător în cadrul Peter MacCallum Research Center, care a luat parte la studiu.
Lindeman a precizat că rezultatele obținute în laborator au fost îndeajuns de promițătoare încât tratamentul să poată fi testat în continuare pe subiecți umani, mai arată sursa citată.
